Descoperire incredibilă într-o pădure din Mureş. Obiectul unic în România este expus acum la muzeu

Un inel din aur, unic în România, şi un altul din argint cu sigiliu, realizate la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, precum şi o serie de monede din argint, care au fost descoperite într-o pădure din judeţ de către detectoristul Kolozsvari Csaba din Ocna Mureş, au intrat în custodia Muzeului Judeţean Mureş, unde au fost analizate de specialişti.

• Ce s-a întâmplat în cele trei secţii invocate de Cristian Terheș în constestaţia la CCR. Lasconi nu este beneficiar, Georgescu da

"Piesele au fost găsite într-o pădure din judeţul Mureş de către domnul Kolozsvari Csaba din Ocna de Mureş în cursul lunii august. Artefactele au ajuns în 6 septembrie, legal prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş în administrarea Muzeului Judeţean Mureş. Inelul din aur, cu sticlă pictată pe revers, cu floarea 'nu-mă-uita' şi cu inscripţia VGMN (VerGissMeinNicht), prescurtarea din limba germană şi cu anul confecţionării 1591. Este vorba despre un inel de domnişoară sau de doamnă cu motivul floral 'nu-mă-uita' şi provine din mediul german (Germania, Ţările de Jos). În literatura de specialitate cunoaştem foarte puţine exemplare cu inscripţia VGMN, între altele: Vitromusée Romont (Elveţia), British Museum (Londra), Museum of London (Londra) etc. Deocamdată nu cunoaştem un astfel de inel din România, nici Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, nici Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, care au colecţii însemnate de artefacte, nu au inele de acest gen", a declarat, vineri, specialistul în comunicare al Muzeului Judeţean Mureş, Liliana Lircă.

Inelul este caracteristic stilului renascentist

Despre inelul sigilar din argint, cu floarea "nu-mă-uita", inel de bărbat, cu iniţialele IPB, specialiştii Muzeului Judeţean Mureş au arătat că este caracteristic stilului renascentist, astfel de bijuterii fiind confecţionate pe scară mai largă şi utilizate în mod obişnuit.

"Inel asemănător din argint, cu floarea de 'nu-mă-uita', cunoaştem de la cetatea Bajcsa (vestul Ungariei), dar şi în colecţia Muzeului Naţional Maghiar din Budapesta (...). Perioada de confecţionare a inelului din aur corespunde cu perioada de domnie a principelui Sigismund Báthory (12 decembrie 1586 - 23 martie 1598) în Transilvania. Cele două inele au aparţinut unui cuplu de îndrăgostiţi, o femeie şi un bărbat. Inelul de aur special indică un statut social de rang înalt al purtătorilor. Dacă au fost ascunse sau pierdute aceste bijuterii, rămâne un mister", susţin specialiştii Muzeului Judeţean Mureş.

Cât despre monedele găsite în apropierea inelelor, acestea sunt în curs de restaurare şi de identificare.

"Dintre cele şapte piese, o monedă aparţine lui Ioan I Albert (1492-1501), regele Poloniei, fiind o jumătate de groş. O altă monedă aparţine regelui Ferdinand I (1526-1564), fiind un denar unguresc din 1534. Probabil aceste monede, datorită decalajului cronologic faţă de inele şi valorii lor neînsemnate (fiind monede mărunte) nu constituie un grup cu cele două inele, ele fiind pierdute sau ascunse separat", a mai arătat Liliana Lircă.

Cum a fost descoperită comoara

Într-un film postat pe YouTube este redat momentul în care detectoristul Kolozsvari Csaba a descoperit comoara, în jurul unui copac, la mică adâncime, între 10 şi 50 de centimetri, într-un loc în care ar exista indicii că în trecut ar fi fost purtată o bătălie.

"Nu demult făceam o descoperire fascinantă împreună cu alţi colegi pasionaţi de detecţie: Cristi Hoza, Narcis şi fratele lui. Avem şi filmul proaspăt lansat pe care vă recomand să îl urmăriţi (...). Este o poveste frumoasă, mulţumesc pe această cale lui Narcis-Grigore Carţiş pentru efortul depus de a realiza un mini documentar legat de această frumoasă descoperire. Am găsit deci, după trei ani de detecţie, primul meu aur, dar ce aur! Două inele (aur şi argint), alături de şapte denari ungureşti de argint, aveau să ne marcheze ziua pe lista 'de memorabile', mai ales că niciunul din noi nu descoperise aur încă. Pe amândouă inelele apare floarea de nu-mă-uita, care în acea perioadă era un simbol aducător de noroc, bunăstare, iubire etc. Pe inelul de argint sigilar apar literele IPB, (în oglindă), probabil iniţialele proprietarului, dar nu e exclus a fi un motto. Mai este unul asemănător descoperit într-o cetate din Ungaria. Cel de aur este o piesă remarcabilă prin măiestria execuţiei, dar şi prin faptul că, la momentul acesta, e unicul din ţară de această tipologie (posibil în colecţii private). Deasupra blazonului cu cele trei flori, este inscripţionat VGMN (Vergis Mein Nit) în germana (veche), tradus în floare de nu-mă-uita, iar în laterarele blazonului se află anul 1591. În lume se cunosc în jurul a 10 inele de genul acesta, totuşi acest motiv apare şi pe degetarele regale (să zic aşa) din secolul XVI. Cei de la Muzeul din Târgu Mureş mi-au promis că vor sta la loc de cinste în muzeu. Sperăm la asta", a postat Kolozsvari Csaba pe Facebook.