SPECIAL! Piramda pe acoperis, inspirata de cea de la Luvru, intr-o comuna

Primaria comunei bacauane Prajesti are doua sedii. Unul dintre ele, inutilizabil decoamdata, a fost conceput pentru a semana cu Muzeul Luvru din Paris. Dupa o vizita in Franta, primarul Eugen Antica a cerut ca primaria sa aiba pe acoperis o piramida de sticla

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Un cap care nu prea l-a ajutat la proba de matematicã de la Bacalaureat, unde a primit nota unu. Dar acelasi cap a stat la baza unui proiect de peste un milion si jumatate de lei. Caci atat a costat proiect faraonic al primarului din Prajesti. Un vis al edilului care a secat vistieriai, a tarat primaria prin procese si care acum, in cel mai romanesc mod cu putinta, sta in ruina.

"S-a lucrat ceva la instalatia electrica, s-a montat sau s-a instalatat gresie si faianta, dar din cauza ca in urma cu cativa ani au fost depozitat grau, instalatia electrica este deterioratata, soarecii si sobolanii au ros acea instalatie", a explicat Damian Jicu, viceprimarul comunei.

Faraonii - cei clasici, din Egiptul Antic - isi construiau piramide pentru a-si asigura un drum lin catre viata de apoi si tihna in lumea celor drepti. Primarul a visat la o nemurire simbolica. Primaria cu piramida avea si are un singur scop - numele primarului Eugen Antica sa dainuie peste generatii.

La baza primariei au stat doua lucruri. Ambitiile primarului si nevoile oamenilor. La baza primariei sunt, in teorie cel putin, localnicii din Prajesti. In sediul de 450 de metri patrati ar fi trebuit sa existe o sala de festivitati in care sa se organizeze casatorii dar si alte evenimente.

Urmatoarea treapta a piramidei o reprezentau angajatii primariei. Pentru ei au fost construite 30 de birouri, o sectie de politie, o garsoniera pentru ofiterii de serviciu dar si o sala special pentru sedintele de consiliu local

Ca orice faraon care se respecta, primarul si-a rezervat pentru sine cea mai inalta treapta si varful piramidei. Si-a construit un birou de 40 de metri patrati si o anticamera unde se afla biroul secretarei si chiar o baie proprie. Cireasa de pe tort o reprezinta iluminutorul inspirat din piramida de la Louvre. Constructia de deasupra acestei cladiri ar trebui sa se deschida precum petalele de de trandafir. Bineinteles, la cererea primarului.

Pe hartie, s-a gandit la toate. Dar nota unu de la Bac a continuat sã-l urmareasca pe edil. Mareata opera se ridica intr-o zi cat altele in zece, dar nu gratuit. Ci pe foarte multi bani. Problema e ca banii nu au ajuns la constructor. Asa ca proiectul intrat intr-un impas. Ca sã nu-i spunem gaura neagra financiara.

"Au fost mai multe procese, parte din ele le-am pierdut. Tot la fel, din informatii neoficiale, suntem sub executare judecatoreasca de catre constructor, pentru ca noi nu am platit o suma de circa doua miliarde si aproape jumatate. In acest moment nu avem banii necesari, nu stiu ce o sa se intample, este pacat. O constructie in care s-au investit foarte multi bani a ramas in paragina", a mai spus viceprimarul.

Viceprimarul nu dramatizeaza deloc situatia, pentru ca trebuie sa intelegeti la ce a ajuns sa foloseasca colosul de beton. Nici la nunti, nici la sedinte. E un hambar urias. Un hambar de milioane. Lasata de izbeliste si fiind un oras interzis pentru sateni, cladirea este de folos sobolanilor si pasarilor care se simt foarte bine acolo, nederanjate de nimeni. Intre timp, vechiul camin cultural al comunei sta sa cada. Pentru ca nimeni nu a investit un leu. Si nici nu o va mai face. "Anul aceasta, consilierii locali au alocat de la bugetul local ca sa zic asa suma de 100.000 de lei pentru reparatie, dar din cauza datoriilor pe care le avem, s-ar parea ca acesti bani nu vor ajunge niciodata la destinatie, pentru reparatie".

Acum, ca e vorba de banii pe care i-a cheltuit sau nu primarul pentru acea piramida, problemele in sat sunt altele. Ca de exemplu acest drum, de doar 250 de metri, ar fi costat peste 400.000 de lei iar in consiliul local, primarul a cerut aprobare pentru peste 300 de tone de ciment, pentru a aproba aceasta rigola.

Cu alte cuvinte, Prajestiul, cu girul primarului, a devenit o gaura neagra a banilor. Intra aici, dar nu mai ies niciodata. Si nici rezultatele nu se vad. Ce conteaza acum ca strazile sunt ca pe vremea lui Stefan, daca nu mai rau, ce conteaza ca nu exista canalizare sau apa curenta? Oamenii ar trebui sa fie mandri ca sunt primul sat cu piramida din Romania. Chiar daca e de-o inutilitate dureroasa.