Viorel Hrebenciuc, condamnat definitiv la 3 ani cu executare, Gheorghe Ştefan la 4 ani şi 6 luni, în dosarul Giga

Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv la 3 ani cu executare, Gheorghe Ştefan la 4 ani şi 6 luni, iar Laura Georgescu, la patru ani şi 4 luni, în dosarul Giga. Narcisa Iorga a primit 3 ani de închisoare, dar cu suspendare.

Viorel Hrebenciuc a fost ridicat de acasă de poliţişti, în timp ce fostul primar Gheorghe Ştefan a declarat că se predă singur la penitenciarul din Bacău, fiind cel mai apropiat de domiciliu.  

Iniţial, Curtea de Apel București a amânat, în 20 august, pentru a treia oară, luarea unei decizii definitive în mega-dosarul de corupție denumit „Giga Tv”, în care fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc  a fost deja condamnat la o pedepasă cu executare.

"Decizia penală nr.943/A din 14.09.2021 - În baza art. 421 pct. 1 lit.b C.proc.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanţii inculpaţi Georgescu Laura Corina, Hrebenciuc Viorel, Ştefan Gheorghe şi de apelantele părţi civile Naşul, Prietenii de pretutindeni şi asociaţii S.A., S.C. Etno Folclor Media S.R.L., S.C. Real Top Media TV S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 1959/24.12.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. 25140/3/2015*.

În baza art. 421 pct. 2 lit.a C.proc.pen. admite apelurile declarate de apelanţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpata Iorga Narcisa Clementina şi partea responsabilă civilmente Consiliul Naţional al Audiovizualului împotriva sentinţei penale nr. 1959/24.12.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală în dosarul nr. 25140/3/2015*, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond: Majorează cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului Ştefan Gheorghe de la 3 ani şi 9 luni închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare. În baza art. 861 C.pen. (1968) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatei Iorga Narcisa Clementina pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condiţiile art. 862 C.pen. (1968). În baza art. 863 alin. (1) C.pen. (1968) pe durata termenului de încercare, inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune Bucureşti; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art. 863 alin. (3) lit. a) C.pen. (1968) impune inculpatei să desfăşoare o activitate neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de120 de zile în cadrul Administraţiei Domeniului Public Sector 2 sau Administraţiei Domeniului Public Sector 6. Datele prevăzute art. 863 alin. (1) lit. b), c) şi d) C.pen. (1968) se comunică Serviciul de probaţiune Bucureşti. În baza art. 71 alin. (5) C.pen. (1968) pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Respinge acţiunile civile exercitate de părţile civile S.C. ANTENA 3 S.A. şi S.C. Na?ul, Prieteni de Pretutindeni ?i Asocia?ii S.A. împotriva părţii responsabile civilmente Consiliului Naţional al Audiovizualului. Înlătură obligarea în solidar, în baza art. 1357 C.civ. ?i art. 1373 C.civ., a părţii responsabile civilmente Consiliul Naţional al Audiovizualului cu inculpata Georgescu Laura-Corina la plata către partea civila S.C. ANTENA 3 S.A. a sumei de 20 000 lei cu titlu de despăgubiri civile şi la plata, către partea civila S.C. Na?ul, Prieteni de Pretutindeni ?i Asocia?ii S.A., a sumei de 10 000 lei cu titlu de despăgubiri civile. Înlătură obligarea în solidar, în baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen., a părţii responsabile civilmente Consiliul Naţional al Audiovizualului cu inculpata Georgescu Laura-Corina la plata sumei de 25 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii. În baza art. 275 alin. 2, 4 C.proc.pen. obligă pe apelanţii inculpaţi Georgescu Laura Corina, Viorel Hrebenciuc, Ştefan Gheorghe, pe apelantele părţi civile Naşul, Prietenii de pretutindeni şi asociaţii S.A., S.C. Etno Folclor Media S.R.L., S.C. Real Top Media TV S.R.L. la plata sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de apelanta inculpată Iorga Narcisa Clementina şi de apelanta parte responsabilă civilmente Consiliul Naţional al Audiovizualului rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.09.2021", se arată în decizia Curții de Apel București.

Condamnaţi la finalul lui 2019

La finalul anului 2019, în ajunul Crăciunului, fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, de Tribunalul Bucureşti, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV. În acelaşi dosar, fosta şefă a Consiliului Naţional al Audiovizualului Laura Georgescu a fost condamnată la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

De asemenea, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan a primit 3 ani şi 9 luni închisoare cu executare, iar Narcisa Iorga, fost membru CNA, a fost condamnată la 3 ani închisoare.

Ce spun procurorii

În iulie 2015, fosta şefă a CNA Laura Georgescu, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, şi Narcisa Iorga, fost membru CNA, au fost trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. Laura Georgescu este acuzată de abuz în serviciu şi instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

Gheorghe Ştefan, care controla postul de televiziune Giga TV, şi Narcisa Iorga, membru CNA la data faptei, au fost deferiţi justiţiei pentru instigare la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

Potrivit DNA, în data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a decis cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri prezenţi), retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga TV, controlat de Gheorghe Ştefan.

În consecinţă, a fost emisă Decizia 483/2013, în care, după o elaborată expunere de motive şi consideraţii de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post tv a încălcat dispoziţiile art.57 alin.1 lit. b teza 2 din Legea nr. 504/ 2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului, singura sancţiune prevăzută de lege într-o asemenea situaţie fiind retragerea licenţei.

"Ulterior, Narcisa Iorga l-a îndrumat pe Gheorghe Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care postul TV respectiv intenţiona să o formuleze. În acest context, Narcisa Iorga a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze şi capaciteze, pentru ca aceştia, la rândul lor, să îi influenţeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să îşi exercite influenţa şi autoritatea. Printre oamenii politici nominalizaţi de Narcisa Iorga, s-a numărat şi fostul parlamentar Viorel Hrebenciuc. Ca urmare a indicaţiilor primite, Ştefan i-a solicitat sprijin lui Hrebenciuc, astfel încât acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din CNA ca instituţia să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv", susţin procurorii.

Conform DNA, în urma solicitării făcute de reprezentantul postului tv, Viorel Hrebenciuc s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu ca instituţia pe care o conducea să revină asupra deciziei, folosindu-se de influenţa şi autoritatea pe care le deţinea, în calitatea sa de membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte.

"Ca urmare a acestor acţiuni, după numai două săptămâni, la 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr. 514/ 2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenţi), precizându-se doar că argumentele conţinute în contestaţia depusă de postul de televiziune sancţionat au fost admise, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se ţină cont dacă există un punct de vedere al specialiştilor din cadrul CNA, care să constate dacă susţinerile din contestaţie sunt temeinice şi legale. Prin acţiunea sa, Laura Georgescu a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa", explică procurorii.

Ei susţin că astfel au fost afectaţi implicit şi ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică.

De asemenea, DNA arată că, în perioada 2013 - 2014, Laura Georgescu a fost cea care a instigat la întocmirea a 25 de sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a 11 posturi de televiziune.

"În acest sens, în perioada respectivă, preşedinta CNA a impus mai multor funcţionari din cadrul instituţiei pe care o conduce, să întocmească sesizări ce conţin date nereale, iar ulterior a susţinut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancţionarea celor 11 posturi tv, unele dintre acestea fiind sancţionate de mai multe ori. În unele cazuri, sesizarea a fost redactată şi înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc", au mai reţinut anchetatorii.

Conform DNA, în cazul unuia dintre posturile tv sancţionate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenţei, în cursul anului 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, din dispoziţia Laurei Georgescu, la dosarul constituit au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment şi care deja fuseseră soluţionate prin sancţionarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni.

"În tot acest timp, în spaţiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licenţă, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia. Urmare a sancţionării repetate şi a neprelungirii licenţei, în condiţiile prezentate anterior, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate cu peste 600.000 lei", mai precizează DNA.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰