Video Staţiunea, care deţine o adevărată comoară naturală, în căutarea strălucirii de altădată. De unde a pornit legenda aurului negru

Unele lucruri nu se schimbă niciodată. Cum ar fi plăcerea unui masaj cu nămol fin vindecător. Era anul 1969, când tinerii de atunci, bunicii de azi, se bucurau de un ritual care mai dăinuie şi azi. 54 de ani mai târziu, pe malul lacului Techirghiol, sunt alţi oameni, alte vremuri, dar aceleaşi obiceiuri. 

Dr Olga Surdu, medic: Se fac copii, se pot face copii la Techirghiol.

De unde a pornit legenda aurului negru

Greu de spus câţi copii s-au născut de atunci până astăzi graţie nămolului de la Techirghiol. Cert e că mulţi oameni şi-au regăsit aici sănătatea. Legenda spune că primul dintre ei a fost Tekir, un bătrân tătar olog, care a intrat în lac alături de măgarul lui rănit. Şi amândoi s-au vindecat. Aşa i s-a dus faima staţiunii. 

Între timp, tehnologia a avansat. 

Carmen Bocârnea, fiziokinetoterapeut: Se numeşte Geo. Este un robot care te ajută să faci mersul pasiv, ca şi cum ai merge singur pe stradă. Sunt aparate care costă peste 200 de mii de euro. Fiecare! 

Şi totuşi, dincolo de puţinele centre moderne de tratament pe care le mai are, staţiunea s-a schimbat. 

Roxana Ţucmeanu, director sanatoriu: Erau spaţii de cazare, cantină, bazine... se desfăşura o întreagă activitate balneară. Era o bijuterie de arhitectură. 

Aici era cândva Vila Lucia. Una dintre cele mai frumoase clădiri din Techirghiolul de altădată.

Andreea Filip, reporter Observator: Totul este atât de degradat şi distrus încât nu-ţi poţi da seama ce a fost aici. Eventual după urmele de faianţă şi gresie am putea spune că este o anexă a bucătăriei. 

Aceeaşi soartă au avut-o multe vile din oraş, lăsate în paragină. Localitatea era cândva plină de case elegante, unde îşi petreceau vacanţele actori şi scriitori, precum Arghezi, Eliade şi Constantin Tănase. 

În anii 60, veneau turişti din toată Europa. Vasile Georgescu, fost profesor de istorie, îşi aminteşte de acele vremuri. 

Vasile Georgescu: Litoralul era plin de străini, erau baruri de noapte. Era un cinematograf de vară în care în fiecare seară era spectacol de cinema. Se schimbau două filme pe săptămână.

Azi, autorităţile locale încearcă să refacă atmosfera de altădată. Cu paşi timizi şi bani europeni - peste un milion de euro - au construit o grădină botanică ce s-a vrut o copie a celei de la Balcik. 

Iulian Constantin Soceanu, primar Techirghiol: Vin turişti, când spui de grădină botanică se aşteaptă să vadă ceva extraordinar, dar ce să spun, în momentul acesta vedeţi şi dumneavoastră cum arată. 

Dar într-o zi, promite primarul, staţiunea va arăta aşa. Cu baze noi de tratament, bazine moderne şi sute de spaţii de cazare. Şi cu un centru de cercetare, în formă de piramidă. Un nou complex balnear va fi gata anul viitor. 

Iulian Constantin Soceanu, primar Techirghiol: Este o investiţie privată, undeva la peste 20 de milioane de euro. Se vor crea peste 300 de paturi în acest complex balnear, care va avea undeva la 4 sau 5 stele. 

Cârlan Mihai - proprietar pensiune: În această locaţie erau două vile de o stea. Am început cu renovarea unei vile mai mici, de lemn, care era în stare de degradare 90%. Am început cu patru camere. De la o stea la trei stele, de la patru camere la 62 de camere.  

Andreea Filip, reporter Observator: Ruinele pe care le vedeţi în spatele meu vor fi complet puse la pământ, pentru că nu mai prezintă nicio garanţie. În locul lor, va fi ridicată o nouă bază de tratament. În plus, ar urma să fie alte patru bazine. Două pentru copii şi două pentru adulţi, în special pentru persoanele cu dizabilităţi. 

Exemplul că se poate e noua bază de tratament a sanatoriului de stat pentru copii. E aproape gata, după 5 ani şi o investiţie de 17 milioane de euro, bani de la Compania Naţională de Investiţii. 

Roxana Ţucmeanu, director sanatoriu: Ultima oară când am venit aici erau ruine. Exact. Erau primele băi dedicate femeilor în urmă cu 100 de ani. Aici va fi baza de tratament dedicată copiilor cu dizabilităţi. 

Uşor-uşor, Techirghiol renaşte. Are şi de ce. Lacul încă oferă resurse preţioase. O jumătate de secol mai târziu, nămolarii de azi fac acelaşi drum şi extrag acelaşi nămol miraculos, faimos în toată Europa. I se spune aurul negru. Şi e exact la fel ca în trecut. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰