ISTORIA primarilor Bucureştiului. Care sunt edilii care au schimbat cu adevărat faţa Capitalei (GALERIE FOTO)
Bucureştiul a avut, de la înființarea Primăriei Capitalei, la 7 august 1864, și până în prezent, 90 de mandate de primari, unii dintre cei care au condus Capitala de-a lungul istoriei ocupând această poziție de două ori.
Bucureştiul a avut, de la înființarea Primăriei Capitalei, la 7 august 1864, și până în prezent, 90 de mandate de primari, unii dintre cei care au condus Capitala de-a lungul istoriei ocupând această poziție de două ori.
Cu toate acestea, numai unii dintre ei şi-au lăsat cu adevărat amprenta asupra Bucureştiului, făcându-se remarcaţi prin munca depusă şi prin deciziile luate.
Aşa cum este de aşteptat, cei care s-au remarcat cu adevărat de-a lungul istoriei sunt cei din perioada interbelică (1918-1939), atunci când Bucureştiul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Este vorba despre primarii de legendă Pake Protopopescu, Dem I. Dobrescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, dar printre cei care trebuie amintiţi se numără şi Barbu Vlădoianu, Dimitrie Cariagdi, Nicolae Fleva, Nicolae Filipescu, Vintilă I. Brătianu sau generalul Victor Dombrovski.
Începuturile
Primul primar al Bucureştiului a fost politicianul şi generalul Barbu Vlădoianu (1812 – 1876), care a ocupat această funcţie în perioada 7 august 1864 - octombrie 1865.
Ca edil al Capitalei, Vlădoianu a decis ca morile de apă de pe râul Dâmbovița, iar sistemul de canalizare a râului a fost proiectat astfel încât să împiedice inundațiile constante până la acea dată. Barbu Vlădoianu a organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Bucureștiului. În 1865 a fost înființat, de către primar, Oficiul de stare civilă și a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României: București - Giurgiu.
În următorii ani, până în 1868, toţi cei care i-au urmat în funcţie au avut mandate scurte de până la un an şi jumătate (Constantin I. Iliescu noiembrie 1865 - martie 1866; Dimitrie C. Brătianu martie 1866 - martie 1867; Panait Costache martie 1867 - noiembrie 1868).
Primul primar care şi-a pus cu adevărat amprenta asupra istoriei oraşului este prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832 – 1913), politician, jurist, moșier, care a condus Capitala între mai 1869 şi ianuarie 1870.
Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut sub numele de “Nababul” datorită bogăţiei sale, avea să renunțe la salariul ce i se cuvenea ca edil al orașului și, mai mult, avea să construiască, pe banii săi, o frumoasă fântână, pe Câmpia Filaretului, „împodobită cu coloane de cărămidă tencuită și cu ornamente realizate de Karl Storck”. Această fântână este acum înglobată în Parcul Carol și, bineînțeles, îi poartă numele.
Numeroase anecdote au circulat de-a lungul timpul legate de bogăţia edilului. Se spune că, atunci când și-a construit castelul de la Bușteni, de pe Zamora, Prințul Cantacuzino l-ar fi întrebat pe “vecinul” său de pe Valea Prahovei, Regele Carol I: „Majestate, îmi permiteți să acopăr castelul meu cu bani de aur?”.
La asemenea întrebare, regele i-ar fi răspuns: „Sigur că da, însă cu o condiție: să așezați banii pe muchie, unul lângă altul...”.
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino a rămas în istorie şi pentru construirea a trei palate/castele. Este vorba despre castelul de la Bușteni, palatul din București, de pe Calea Victoriei, și cel de la Florești (Prahova), acestea fiind cele trei impunătoare imobile construite de el.
Primarii Capitalei în perioada interbelică
Alte trei nume de care se leagă modernizarea oraşului Bucureşti sunt Pake Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea şi Dem I. Dobrescu.
În doar trei ani (1888-1891), primarul Pake Protopopescu, politician, jurist, profesor, doctor în drept, a reuşit să introducă telefonul public şi să extindă iluminatul public, până în Piaţa Teatrului Naţional. Totodată, edilul a reuşit să construiască primele trotuare, noi artere de circulaţie, dintre care şi cel care îi poartă numele, și 28 de şcoli, printre care şi Liceul „Gheorghe Lazăr".
"Cel mai mare cadou pe care Pake Protopopescu il face concitadinilor lui este Bulevardul. Se întinde pe axa Est-Vest, de la Cotroceni până la Şoseaua Iancului. În memoria bucureştenilor a rămas rapiditatea cu care primarul a dus treaba la capăt: Toată această gigantică lucrare a terminat-o în patru luni, cu formalităţile de exproprieri şi strada complet pavată cu piatră cubică şi trotuarele cu dale de bazalt.Lucrarea continua ziua şi noaptea şi el era în permanenţă lângă lucrători de îi controla şi îi îndemna la lucru", se arată în lucrarea "În intimitatea secolului 19" de Ioana Pârvulescu.
Lui Pake Protopopescu i-a urmat scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a condus Primăria Bucureştiului între iunie 1899 şi februarie 1901. El a reușit, în doi ani de mandat, cu un buget mic, să ducă la bun sfârşit proiecte precum filtrarea apei potabile și introducerea tramvaielor electrice. De asemenea, a făcut curățenie în Cartierul Tei, unul dintre cele mai insalubre ale vremii.
După alţi doi primari care au avut mandate scurte (politicianul Vintilă I. Brătianu, iunie 1907 - februarie 1910, şi Grigore Gheorghe Cantacuzino, fiul prinţului Grigore Gheorghe Cantacuzino, martie 1913 decembrie 1913), a urmat o altă figură notabilă a istoriei Bucureştiului.
Dem I. Dobrescu (1929-1934), poreclit „primarul târnăcop", a fost preocupat, în special, de urbanism. În timpul mandatului său, care a durat cinci ani, între februarie 1929 şi ianuarie 1934, a cerut lărgirea străzilor, inclusiv a Căii Victoriei, pe care după părerea sa nu se putea circula cu automobilul.
Pentru ca oraşul să arate cât mai bine, Dobrescu a comandat construirea de străzi drepte şi îndreptarea celor care au fost construite strâmb. Apoi şi-a îndreptat atenţia asupra scăldatului în Dâmboviţa, pe care l-a interzis. De ce? Pentru că de aici venea și apa potabilă pentru o bună parte din locuitorii Capitalei.
Tot Dobrescu a făcut parcurile Snagov şi Băneasa și a deschis primele terenuri de sport comune. La toate colţurile străzilor au fost montate fântâni publice şi copaci au fost plantați în tot Bucureştiul.
Gazetarii vremii ii spuneau "primarul milostiv", "primarul dreptăţii", "primarul mahalalelor", dar şi "primarul târnăcop" sau "logodnicul aiurelii".
Primăria Capitalei în vremea comunismului
Până în 1989, Primăria Capitalei a fost condusă pe rând de Victor Dombrovski (1938-1940), Victor Dombrovski (1938-1940, 1944 -1948), Nicolae Pârvulescu (1948 -1949), Ion Cosma (1962 – 1968), Radu Constantin (1988 – 1989).
Aceşti edili ai Capitalei au răspuns regimurilor dictatoriale, iar „reușitele" mandatelor lor se împart cu „meritele‟ conducătorilor supremi: Carol al II-lea, Gheorghiu Dej sau Nicolae Ceaușescu. De pildă, ridicarea Arcului de Triumf, dar și a altor monumente, în a doua parte a perioadei Interbelice, reflectă, mai degrabă, voința Regelui, decât a primarului sau a bucureștenilor.
Ion Dincă, de exemplu, a rămas în istorie nu pentru realizări, ci pentru porecla sa: „Te-leagă", întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat.
Primăria București, după 1989
După Revoluție, până la Sorin Oprescu, Capitala a avut 11 primari și 13 mandate.
Primii au fost Dan Predescu (ianuarie 1990 - iulie 1990), Ștefan Ciurel (iulie 1990 - noiembrie 1990), Nicolae Viorel Oproiu (noiembrie 1990 - septembrie 1991) şi Doru Viorel Pană (septembrie 1991 - februarie 1992), toţi membri ai Frontului Salvării Naţionale (FSN), dar care nu s-au remarcat în niciun fel.
Mult mai cunoscut este Crin Halaicu (1992-1996), care a fost primul primar ales după Revoluție.
I-au urmat Victor Ciorbea (iunie 1996 - decembrie 1996), care a demisionat după ce a fost numit premierul României, şi Viorel Lis (interimar până la noiembrie 1998, apoi primar general între decembrie 1996 şi iunie 2000).
Din iunie 2000 până în decembrie 2004, primarul general al municipiului București, ales din partea PD, a fost Traian Băsescu. Mandatul de primar general a coincis cu guvernarea Adrian Năstase, stilul combativ al lui Traian Băsescu și desele conflicte cu majoritatea de stânga din Consiliul General al Municipiului București crescându-i notorietatea la nivel național.
În 2014, Băsescu este ales preşedinte al României, funcţie pe care a ocupat-o până în 2014.
Ultimii doi primari din istoria recentă a Capitalei sunt Adriean Videanu (aprilie 2005 - iunie 2008) şi Sorin Oprescu (iunie 2008 - septembrie 2015), ambii condamnaţi pentru corupţie.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰