Paştele catolic 2019. În Joia Sfântă începe Triduumul Pascal. Tradiţii şi superstiţii în Săptămâna Mare

Paştele catolic 2019. Credincioșii catolici se pregătesc să întâmpine Paștele 2019 – Învierea Domnului. Astăzi, 18 aprilie, în Joia Sfântă din Săptămâna Pătimirii, este momentul în care începe Triduumul Pascal.

În 2019, Paștele catolic este sărbătorit pe 21 aprilie. Cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Paştelui (Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării în care amintim moartea lui Isus şi aşezarea sa în mormânt) poartă numele de Triduumul Pascal şi are o importanţă deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului.

Tradiţii în Joia Sfântă a Cinei Domnului

Prima celebrare solemnă din Triduum-ul pascal este Liturghia Cinei Domnului, care are loc în seara de joi, 18 aprilie.

Biserica aduce mulțumire pentru marile mistere comemorate în această Liturghie: înființarea Sfintei Euharistii și a sacramentului Preoției, precum și porunca Domnului privind dragostea frățească. Dacă Sf. Împărtășanie poate fi distribuită credincioșilor numai în cadrul Liturghiei, bolnavilor li se poate duce la orice oră a zilei. Altarul, după sobrietatea cuvenită timpului de post, în această seară va fi împodobit cu flori, iar tabernacolul va fi gol, urmând ca Sfânta Euharistie să fie consacrată în așa fel încât să ajungă pentru împărtășirea credincioșilor și în ziua următoare. Liturghie cuprinde imnul ”Mărire” și în timpul cântării se trag clopotele, care vor muți până la imnul ”Mărire” din Vigilia pascală.

Ritualul Sfintei Liturghii a Cinei Domnului cuprinde, acolo unde este indicat din punct de vedere pastoral, ceremonia spălării picioarelor: preotul merge la un număr restrâns de bărbați aleși și, ajutat de un slujitor, toarnă apă pe picioarele lor și le șterge cu un ștergar.

Vinerea Sfântă din Săptămâna Mare

Vineri, 19 aprilie, este Vinerea Sfântă a Pătimirii Domnului.  În această zi și în ziua următoare Biserica, după o tradiție străveche, nu celebrează sacramentele, în afară de sacramentele Penitenței și ungerii bolnavilor. Biserica exprimă de o manieră vizibilă misterul acestei zile: pe altar nu se va afla nimic, nici cruce, nici sfeșnice, nici fețe de altar.

În jurul orei 15.00 sau la altă oră din cursul după amiezii, are loc celebrarea Pătimirii Domnului, cu Liturgia cuvântului, adorarea crucii și sfânta împărtășanie. Liturgia cuvântului se încheie cu ”Rugăciunea universală”, iar la finalul celebrării, după ce au îngenuncheat în fața crucii, toți pleacă în tăcere, în timp ce pe altarul dezgolit rămâne crucea cu lumânările aprinse.

Sâmbăta Sfântă, ziua tăcerii şi a aşteptării

Sâmbătă, 20 aprilie, Sâmbăta Sfântă, este zi aliturgică. Biserica rămâne lângă mormântul Domnului, în rugăciune și post, meditând pătimirea și moartea lui, precum și coborârea lui la cei din iad, și așteptând învierea lui.

Biserica se abține de la celebrarea Liturghiei, masa altarului fiind dezgolită până după Vigilia solemnă sau Privegherea nocturnă în așteptarea învierii, când tristețea va face loc bucuriilor pascale, de belșugul cărora se va bucura timp de cincizeci de zile, scrie vaticannews.va.

Superstiții de Paștele Catolic

Asemenea Paștelui Ortodox, Paștele Catolic are superstiții de care credincioșii țin cont. 

În anumite zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate în Sâmbătă Patimilor, iar seara, tinerii merg în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici. 

În prima și a două zi de Paște, fețele îi așteaptă pe stropitori; stropitul sau udatul tinerelor nemăritate este un obicei catolic respectat mai ales în părțile Ardealului și Ungaria, precum și în anumite zone din Slovacia. 

În trecut, fetele erau udate cu apa rece că gheață, însă, odată cu trecerea anilor, această ‘scaldare’ a fost înlocuită cu parfumarea tinerelor. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit că o binecuvântare, este o urare de noroc în tot ce își propun. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰