Pentru Mihaela, educaţia elevilor a devenit o misiune de suflet şi un pariu. De 4 ani, dă viaţă şcolilor prin renovări şi dotări de ultimă generaţie: "E paşaportul lor pentru viitor"
România e ţara în care, în 2023, 90 la sută dintre şcoli ar avea nevoie de renovare. Iar peste 40.000 de copii abandonează cursurile, anual. România e ţara în care educaţia e prioritate naţională doar pe hârtie. Pentru guvernanţi. Pentru oameni, e o misiune de suflet şi un pariu. Că pot face ce n-au făcut toate Guvernele României. Mihaela Petrovan e unul dintre aceşti oameni. De 4 ani renovează şcoli. Sunt peste 80 până acum. Dar lista ei, pe care scrie într-un colţ Ajut Eu, e mai lungă.
De Mădălina Iacob la 01.12.2023, 20:24
Această nu este doar o oră de matematică. E un vis împlinit şi o dovadă că se poate şi în România, chiar şi acolo unde pare că speranţa a murit. Suntem în satul Raşi, din Ialomiţa. Timp de 16 ani, copiii de aici au învăţat într-un container, după ce şcoala veche s-a închis pentru reparaţii. Şi închisă a rămas. Până când în sat a ajuns un om cu un crez simplu.
Mihaela Petrovan: Educaţia e singura investiţie pe care o faci în tine şi nu ţi-o ia nimeni.
Şi din acest crez, s-a născut un vis. Dintre toate visurile pe care le poate avea un om, Mihaela Petrovan l-a ales pe acesta: să renoveze şi să doteze şcoli şi grădiniţe, şi chiar să ridice un campus unde elevii să înveţe o meserie.
De ce şi-a dorit Mihaela Petrovan să renoveze şi să doteze şcolile României
Mihaela Petrovan: De ce școli? Bună întrebare! Pentru că eu cred că dacă investim în educația unui copil, acesta nu se va îmbolnăvi așa de ușor și de mult și de repede, va lua decizii mult mai corecte pentru el și nu îi va lăsa pe alții să decidă pentru el, mai cred că un om educat știe să își găsească un rost și să își facă un rost chiar și în mediul rural.
Eu provin din mediul rural, am copilărit pe Valea Izei, în Maramureș, și al doilea lucru e că neavând propriii mei copii, cred că îmi place să am grijă de copiii altora, și al treilea, cred, mama a fost învățătoare, nu a făcut lecțiile cu noi niciodată, și atunci cumva toate lucrurile astea s-au legat și niciodată nu m-am simțit la fel de împlinită că acum.
80 de şcoli au fost transformate datorită Mihaelei în doar 4 ani
Acum 4 ani a renovat prima şcoală. Azi, nu e judeţ în care să nu-şi fi pus amprenta.
Mihaela Petrovan: Avem 80 de şcoli, 8 din ele încă mai sunt în lucru, aceasta e una din cele 8. Sunt 80 în 4 ani. Mi se pare puţin, aş fi vrut să facem mai multe.
A făcut, de fapt, imposibilul, într-o ţară unde 90% dintre şcoli necesită renovare şi peste 40.000 de copii abandonează anual cursurile. Şi a făcut asta acolo unde e cea mai mare nevoie. La sat.
Mihaela Petrovan: Gândiţi-vă că în mediul rural vorbim de mult abuz acasă, emoţional, fizic, alcoolism, lipsă de educaţie crasă. Şi atunci pentru copii poate fi un loc de evadare. Orizontul lor rămâne deschis datorită şcolii. E paşaportul lor pentru viitor educaţia.
De la instituţii care stăteau să cadă, la locuri în care elevii să primească cea mai bună educaţie
În Raşi, şcoala închisă acum 16 ani, care stătea să cadă, va fi deschisă în curând.
Tiberiu Hînsă, director lucrări construcţii: Am ajuns în faza de a monta tavanul de gips carton și estimez că lucrarea se va termină înainte de Crăciun pentru a reuși să facem un cadou elevilor care vor învăţa în această școală.
Până atunci, copiii vor rămâne în şcoala-container, care a primit şi ea o faţă nouă.
Georgeta Matei, învățătoare: Şcoala noastră a fost renovată în vara și acum arătă foarte frumos, împreună cu copiii am pictat baloanele din spate e o stare mai veselă, puțin mai multă bucurie, mai multă voie bună, când e mai colorat, e și mai bună dispoziția.
Eleve: Noi am participat toți și s-a schimbat totul! Nimic nu mai e la fel. Este nou aproape totul, mi se pare foarte frumos, când am văzut, ne-am bucurat enorm!
Perseverenţa Mihaelei mobilizează până şi autorităţile. "Altfel înveţi într-o şcoală cu toate condiţiile"
Bucuria lor o motivează pe Mihaela. Perseverenţa ei mobilizează şi autorităţile.
Mihaela Petrovan: Hai să îți arăt o grădiniță gata terminată, Sălcioara Ialomița, o grădiniță cu două săli de clasă, grupa mijlocie, grupa piticilor și grupa fluturașilor. Noi facem școli colorate, asta e deviza noastră, pentru că copiii se simt bine în ele. Vrem multă culoare, vrem să să le placă la şcoala, să vină cu drag, să fie palatul lor.
Gabriel Stoica, primar Sălcioara: Fondurile tot ce ține de materiale le-a asigurat asociația, iar noi, unitatea administrativ teritorială, am venit cu partea de manoperă. Altfel înveți într-o școală în care ai asigurate toate condițiile și altfel înveți într-o școală în care ți-e frig.
Mihaela Petrovan: De multe ori, ni se întâmplă în şcoli să nu creadă nimeni, până nu terminăm, că vom termina. Pentru că ei au mai primit promisiuni şi nu s-a ţinut nimeni de cuvânt.
Cel mai mare vis: primul campus preuniversitar profesional, în sistem dual
Mihaela Petrovan nu se opreşte niciodată. Pe acest deal din Muşăteşți, Argeş, şi-a desenat următorul vis, mai mare decât toate. Primul campus preuniversitar profesional, în sistem dual, pentru 300 de copii.
Mihaela Petrovan: E ca o școală privată, dar gratuită pentru copiii din mediul rural. Gratuit totul, îi vom transporta până la școală, le vom da să mănânce, îi tundem, o să avem și frizerie și brutărie, o să încercăm să avem și întreprinderi sociale ca să ne întreținem.
La final, elevii vor primi o bursă şi un loc de muncă. Iar România - o nouă generaţie de meseriaşi.
Mihaela Petrovan: Cred că asta e soluţia, să-i învăţăm pe copii, inclusiv pe cei din mediul rural, respectul faţă de muncă şi să aprecieze faptul că au şansa de a învăţa în condiţii excepţionale. Va fi ordine şi disciplină, pentru că vrem să investim absolut tot, dar în copii care îşi doresc ca noi să investim în ei. Şi înţeleg şansa care li se oferă.
Mihaela visează să construiască astfel de campusuri în toată ţara.
Mihaela Petrovan: Dacă începem într-un judeţ şi arătăm că sunt rezultate, cred că lucrul acesta va dovedi tuturor că se poate şi aici. Şi că nu e nimic complicat, trebuie doar să ne unim.
