Sociolog, despre ce ar putea urma în România după alegeri: "Mă duc cu gândul către un scenariu Bulgaria"

PSD a câştigat alegerile parlamentare cu peste 2 milioane de voturi, dar partidele ultra-naţionaliste vor avea impreună o treime din Parlament. AUR, POT si SOS România au fost votate de 3 milioane de români. La Camera Deputaţlor, PSD a obţinut 21,9%, AUR are 18,01%, iar PNL 13, 2%. Podiumul arată astfel la Senat, 22,3% PSD, AUR are 18,3%, iar PNL - 14,2% procente. USR e pe locul patru şi la Senat şi la Camera Deputaţilor. Pentru prima dată în istorie, două mandate de senator vor fi trase la sorţi din cauza partidului-surpriză POT. Rezultatele au fragmentat radical scena politică şi vor complica negocierile pentru formarea unui Guvern.

• Cele trei scenarii posibile pentru guvernare. Care este cea mai fragilă variantă

Alegeri parlamentare 2024. Partidul Social Democrat a fost votat de peste 2 milioane de români şi a câştigat alegerile cu 22%. În ciuda victoriei, este cel mai slab scor obținut de social democrați în ultimii 28 de ani. "Românii au confirmat că PSD e principala forţă politică a României. Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România", a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

La ultimele alegeri parlamentare, în 2020, PSD a avut un scor de 29%, iar în 2016 social democrații au ajuns la 45 de procente - de două ori mai mult fată de cifrele obţinute acum. 

Partidele suveraniste, AUR, POT şi S.O.S. România, adună împreună 3 milioane de voturi. Cu 33 de procente, forţele ultra-naţionaliste, cu un discurs îndreptat împotriva NATO şi a Uniunii Europene, vor fi o forţă dominantă în noul Parlament. 

AUR, 1,7 milioane de voturi

Alianţa pentru Unirea Românilor a fost votată de aproape 1,7 milioane de români. Cu 18 procente, partidul lui George Simion şi-a dublat scorul obţinut în urmă cu 4 ani. "Poporul român a vorbit şi clasa politică trădătoare care a încercat să nu audă glasul poporului român, măcar acum în al 12-lea ceas sper să o facă, să se potolească din abuzurile pe care le-a pregătit, din gândul că se poate anula voinţa poporului român", a declarat George Simion, preşedintele AUR.

După trei ani de guvernare cu PSD, liberalii au decontat din plin alianţa. Cu 1,3 milioane de voturi, PNL a luat 14% la Senat și 13% la Camera Deputaților. Unii dintre liderii partidului și-ar dori acum că PNL să intre în Opoziție. Alții ar vrea din nou la putere într-o Coaliție mai largă împotriva extremismului. "Va fi un Parlament pulverizat. PNL este dispus să participe la o astfel de Coaliţie. Va susţine reformarea lumii politice, reforma statului", a spus Ilie Bolojan, preşedintele interimar PNL.

USR a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Elenei Lasconi a fost ales de peste 1 milion de români. "Îmi doresc să unesc toţi românii şi asta voi face. Mi-am dat seama că suntem într-un moment în care nu mai este vorba despre candidaţi şi partide politice, este vorba despre democraţia din România, despre a rămâne în Uniunea Europeană şi NATO", a declarat Elena Lasconi, preşedintele USR.

Partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S România, a primit peste 700.000 de voturi şi va intra în Parlament cu un scor de peste 7%. "Este inacceptabil în condiţiile în care românii vor pace, nu război, în care ne bagă PSD, PNL, USR, UDMR, ca românii să fi votat aceste partide. Este exclus!", a spus Diana Şoşoacă, preşedinte SOS.

Situaţie bizară la POT

Pragul electoral a fost depăşit şi de Partidul Oamenilor Tineri care l-a susţinut pe Călin Georgescu. POT a fost votat de aproape 600 de mii de români. Ca o ciudăţenie, partidul a câștigat două mandate de senator în Giurgiu și Ialomița, dar în aceste județe nu a depus liste pentru Senat. Astfel că cele două mandate vor fi atribuite prin tragere la sorţi. "Voi alege, în semn de recunoştinţă, să fac un post cu apă de trei zile şi unii dintre colegii mei mi se vor alătura", a mărturisit Ana Maria Gavrilă, preşedinte POT.

UDMR a intrat în Parlament cu 590.000 de voturi și un scor de peste 6%. Alte partide pro-europene precum SENS, Forţa Dreptei, DREPT și REPER  au ratat intrarea în Parlament. Potrivit legii, voturile lor vor fi redistribuite, proporțional, între partidele care au trecut pragul electoral.

Harta voturilor

Harta voturilor arată că PSD s-a impus în județele din Oltenia, Muntenia și Moldova. Social democrații au mai câștigat două județe în Transilvania și unul în Dobrogea.

Liberalii s-au impus în Giurgiu și Ilfov, dar și în patru județe din Ardeal - în Cluj, Bihor, Albă și Sibiu. UDMR și-a adjudecat 5 judeţe,  AUR - a câştigat în 3, iar USR s-a impus categoric în Bucureşti, în Timiş şi Braşov. 

În Camera Deputaților, PSD va avea 86 de aleşi. AUR - 64, PNL - 50, iar USR - 40. Partidul Dianei Sosoaca va avea 27 de deputați, Partidul Oamenilor Tineri - 24, iar UDMR - 22. 

Alți 19 deputați vor formă grupul minorităţilor naţionale, altă decât cea maghiară.

În Senat, PSD va avea 37 de senatori, AUR - 28, PNL - 22, iar USR - 19. SOS România va avea 12 senatori, UDMR - 10, iar POT - 9.

Scenarii după alegeri

"Am putea să avem o formulă guvernamentală de trei partide PSD, PNL, UDMR sau ar putea să fie în cazul în care cineva preferă o largă Coaliție o formulă cu patru partide. O variantă în care se află la guvernare și USR, dar este mai puțin probabilă", a explicat Valeriu Turcan, analist politic.

"Mă duc acum cu gândul către un scenariu Bulgaria, sper să nu fie asta pentru că în Bulgaria nu au reușit formarea unui Guvern de foarte multă vreme tocmai pentru că este foarte divizată prezența în Parlament și nu reușește să facă coaliții îndeajuns de puternice că să susțină un Guvern", a spus Ciprian Necula, sociolog.

În noul Parlament vom avea 469 de aleşi - 332 de deputați și 137 de senatori. Potrivit legii, un senator reprezintă 160.000 de români, iar un deputat - 70.000 de cetăţeni. 

Pentru instalarea unui Guvern ar fi necesară o majoritate formată din 235 de parlamentari.