7 motive care au înfuriat electoratul din România. Analiză POLITICO

Românii au de ce să fie supărați, arată o analiză POLITICO despre rezultatului alegerilor prezidenţiale în care enumeră 7 motive care au înfuriat electoratul din ţară.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Sunt multe motive pentru care alegătorii s-au îndreptat către candidatul de extremă-dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, inclusiv o campanie TikTok de mare succes și un discurs de a face România mai autonomă cu care mulţi au rezonat, dar nu există nicio îndoială că Georgescu a profitat de un val de furie legat de "status quo", explică POLITICO. 

Țara se confruntă cu un declin demografic prelungit, milioane de tineri au plecat în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate. Cei care au rămas se luptă cu o criză a costului vieții, cu amenințarea sărăciei absolute, precum și cu servicii publice nefuncţionale care au subminat încrederea în sistem.

Înainte de turul 2 al alegerilor prezidenţiale, românii se întorc duminică la urne pentru a alege noul parlament al țării și, din nou, pe 8 decembrie pentru a decide cine va fi președinte. POLITICO a analizat cifrele din spatele unor problemele cheie care modelează preocupările electoratului.

1. Exodul creierelor

România își pierde încet, dar constant forța de muncă înalt calificată. De la sfârșitul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în 1989, milioane de oameni au părăsit țara, un val de emigrare facilitat și mai mult de aderarea României la UE. Ca urmare a acestui fapt și a ratei scăzute a natalității, populația țării a scăzut cu peste 4 milioane între 1990 și 2023. 

Potrivit Băncii Mondiale, aproape 20% din forța de muncă a României - peste 2 milioane de oameni - a căutat şanse mai bune în străinătate în ultimii 10-15 ani, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors niciodată. "Societatea românească a îmbătrânit și a suferit una dintre cele mai severe exoduri de creiere la nivel global", a concluzionat un raport al Băncii Mondiale.

2. Conducta de la școală la forța de muncă s-a stricat

Pe măsură ce cei care părăsesc România tind să fie mai educați, întreprinderile din țară se luptă să găsească muncitori calificați pentru a ocupa posturile vacante. România este ţara din UE cu cea mai mică pondere de tineri cu studii universitare. De asemenea, deține un record de neinvidiat cu cel mai mare procent de "NEET", adică tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt la școală, nu sunt angajați sau nu sunt înscriși pentru o formare profesională.

Deși rata șomajului în România este sub media UE, ea maschează realitatea unei piețe de muncă stagnante. Aproape o treime din forţa de muncă este inactivă din punct de vedere economic. Femeile, oamenii săraci și persoanele cu educație scăzută sunt cei mai susceptibile să rămână în afara pieței muncii sau să lucreze la negru, cu salarii mici și fără protecție socială. De asemenea, România rămâne la coada UE în ceea ce priveşte investiţiile în programele educaţionale şi pentru piaţa muncii.

3. Costul vieții

La fel ca o mare parte din UE, şi România s-a confruntat cu o criză prelungită a costului vieții, agravată de pandemie și de războiul din Ucraina. Prețurile alimentelor au crescut din cauza întreruperilor din lanțurile de aprovizionare și a incertitudinii economice, în timp ce facturile la energie au crescut în urma invadării Ucrainei de către Rusia. 

Dar, prețurile în România au crescut mai repede decât media UE, iar alimentele sunt acum cu peste 50% mai scumpe decât înainte de pandemie. Dietele sănătoase au devenit mai puțin accesibile, iar o parte din ce în ce mai mare a populației nu își poate permite mese hrănitoare.

4. Sărăcia și inegalitatea

România a făcut progrese semnificative de la aderarea la UE în 2007. Aderarea a adus beneficii substanțiale, inclusiv ajutor financiar pentru reducerea decalajului cu statele membre mai bogate. Cu toate acestea, țara rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului. În 2023, o treime dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar venitul mediu a rămas la o treime din media de la nivelul UE.

Un set larg de reforme care au inclus creșterea salariului minim și reforma sistemului de pensii au permis României să facă progrese rapide în reducerea sărăciei în deceniul precedent. Cu toate acestea, plasa de siguranță socială a țării este mai slabă decât în majoritatea țărilor UE, lăsând grupurile vulnerabile, precum romii, șomerii și pensionarii, expuse în mod special la riscul de sărăcie.

5. Bucureşti şi restul

România are unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar în mod paradoxal şi una dintre cele mai bogate capitale ale blocului. De la aderarea țării la UE, economia Bucureștiului a crescut, produsul intern brut pe cap de locuitor depășindu-l acum pe cel al Parisului sau al Stockholmului.

Cu toate acestea, analiza Comisiei Europene din 2023 a semnalat disparități regionale foarte mari. Provocări precum infrastructura de transport inadecvată, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe împiedică eforturile de a reduce decalajul față de UE - inclusiv în interiorul țării.

6. Sănătatea

Bebelușii născuți în România în 2022 au o speranţă de viaţă de până la 77 de ani - cu cinci ani mai puțin decât media UE, care este de 82 de ani. Un sistem de sănătate fără fonduri și investițiile insuficiente în îngrijirea preventivă sunt decisive pentru nivelul mai scăzut ale speranței de viață, care condamnă cetățenii țării la o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă. 

Spitalele sunt vechi și pline de corupție, iar accentul pus pe îngrijirea pacienților internați înseamnă că se acordă puțină atenție prevenirii bolilor cronice care implică afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, principala cauză de deces în România.

7. Corupția

România s-a clasat pe locul 63 din 180 de țări în ediția din 2023 a Indexului de percepție a corupției, realizat de Transparency International. Ştirile din mass-media și analizele guvernamentale evidențiază "corupția guvernamentală gravă" și implicaţii politice la toate nivelurile administrației publice.

Nu e de mirare că încrederea în sistemul politic al României este alarmant de scăzută. Potrivit unui Eurobarometru publicat la începutul acestui an, mai puțin de 30% dintre români au încredere în guvernul lor, în timp ce 69% își pun încrederea în armată.