Ce scrie POLITICO despre Nicuşor Dan, tradus "Little Nick", după anunţul candidaturii la prezidenţiale. I-a analizat promisiunile

Primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că va candida ca independent la alegerile prezidenţiale din 2025 din România, după ce recentul scrutin a fost anulat, scrie POLITICO.

• Crin Antonescu face un pas în spate şi spune că nu pune condiţii: "Am cerut două lucruri simple". Alegerile ar putea fi amânate până după Paşte

"Suntem într-un moment de cotitură, cel mai dificil de la Revoluţie încoace. Intenţionez să candidez la preşedinţie în 2025", a anunţat Nicuşor Dan, adăugând că deşi va candida ca independent, este gata să discute cu partidele proeuropene din ţară despre sprijinul pentru candidatura sa.

POLITICO: Numele lui Nicuşor Dan, tradus ca "Little Nick"

Nicuşor Dan, un matematician şi activist în vârstă de 54 de ani, al cărui prenume se traduce (în engleză) prin "Little Nick" (Micul Nic - n.r.), se află la al doilea mandat de primar al Bucureştiului. El a fondat şi a condus anterior un partid liberal care a dat naştere Uniunii Salvaţi România - în prezent al treilea cel mai mare partid din parlament, explică POLITICO.

În prima sa campanie pentru funcţia de primar, în 2016, Dan a promis să elimine corupţia, evaziunea fiscală şi spălarea de bani - semnele distinctive ale primarilor anteriori, dintre care unul a fost chiar închis pentru corupţie, notează publicaţia de la Bruxelles, care observă că Nicuşor Dan a transmis un mesaj similar în anunţarea candidaturii sale de luni, menţionând necesitatea de a combate corupţia, de a da ţării o direcţie şi de a vindeca diviziunile sociale şi culturale.

"Există zone întregi ale statului român capturate de grupuri de interese", a spus Dan în timpul conferinţei de presă. "Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public şi cei care apără interesele (acestor) grupuri", a adăugat primarul.

Alegerile prezidenţiale, anulate de CCR

La 6 decembrie, cea mai înaltă instanţă constituţională din România a anulat turul doi programat pentru alegerile prezidenţiale, după ce ultranaţionalistul Călin Georgescu - un critic al Uniunii Europene şi al NATO - a câştigat primul tur din postura de virtual necunoscut, care abia fusese înregistrat în sondajele de opinie naţionale. Curtea a anulat alegerile după ce serviciile de securitate ale României au declarat că Georgescu a beneficiat de o campanie pe TikTok care seamănă cu operaţiunile de influenţă desfăşurate anterior de Kremlin în Ucraina şi Moldova, precizează POLITICO.

Guvernul trebuie să stabilească o dată pentru noile alegeri prezidenţiale, care vor avea loc anul viitor.

Ce scrie Reuters despre Nicuşor Dan

Şi agenţia Reuters a anunţat că primarul independent al Bucureştiului, aflat la al doilea mandat, va candida la alegerile prezidenţiale din România. România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, a plonjat în haos instituţional la începutul acestei luni, când instanţa sa supremă a anulat alegerile prezidenţiale în urma acuzaţiilor de interferenţă rusă şi a ordonat ca votul să fie reluat, menţionează Reuters.

Agenţia de presă notează, de asemenea, că în primul tur al acestor alegeri, Călin Georgescu, un critic de extremă dreaptă al NATO, a ieşit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni candidatul surpriză, semn al unui protest masiv din partea alegătorilor, înfuriaţi de partidele principale împotmolite în lupte interne şi acuzaţii de corupţie.

Nicuşor Dan, 54 de ani, a câştigat al doilea mandat de primar al Bucureştiului în iunie, după ce a candidat ca independent. Matematician, el a fost liderul partidului de opoziţie centrist Uniunea Salvaţi România (USR), al cărui lider actual, Elena Lasconi, ar fi trebuit să se confrunte cu Georgescu în turul doi al alegerilor prezidenţiale, acum anulat.

"Voi candida ca independent", a declarat Nicuşor Dan reporterilor. "Sunt deschis la discuţii cu partidele pro-europene pentru un potenţial sprijin", a anunţat Dan, precizând că a informat cele patru partide care încearcă acum să formeze un guvern de coaliţie cu privire la planul său de a candida.

Patru partide proeuropene au convenit să formeze o majoritate guvernamentală după alegerile parlamentare din 1 decembrie, în care trei grupări ultranaţionaliste şi de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-ruse evidente, au obţinut mai mult de o treime din locuri. Partidele, care se confruntă în prezent cu privire la măsurile fiscale necesare pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE, au luat în considerare iniţial şi posibilitatea de a susţine un candidat unic pentru repetarea alegerilor prezidenţiale anulate din ţară, precizează Reuters.