Lista secțiilor de votare organizate de MAE în străinătate pentru alegerile prezidențiale

Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la alegerile prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.
 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, începând de vineri, 22 noiembrie până pe duminică, 24 noiembrie. 

Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Alegeri prezidențiale. Lista secțiilor de votare în străinătate

Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos - 1.653; Marea Britanie - 1.107; Germania - 732; Italia - 478; Franţa - 471; Belgia - 436; Spania - 409. Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare. Lista completă a secțiilor de votare din străinătate poate fi accesată aici. 

Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.

Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.

Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00. Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea "VOTAT" şi 2.914.000 de timbre autocolante.

La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta. În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie. AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2024

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.

La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.

Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:

• poziţia nr. 1 - Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
• poziţia nr. 2 - George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
• poziţia nr. 3 - Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
• poziţia nr. 4 - Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
• poziţia nr. 5 - Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
• poziţia nr. 6 - Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
• poziţia nr. 7 - Ana Birchall - candidat independent;
• poziţia nr. 8 - Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
• poziţia nr. 9 - Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
• poziţia nr. 10 - Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
• poziţia nr. 11 - Călin Georgescu - candidat independent;
• poziţia nr. 12 - Cristian Diaconescu - candidat independent;
• poziţia nr. 13 - Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
• poziţia nr. 14 - Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.