Primele alegeri libere din 20 mai 1990. Ion Iliescu a devenit primul președinte al României postcomuniste

La 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989. Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională - organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.

Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.

Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).

Cu privire la Preşedintele României, Decretul prevedea că acesta era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiţie, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Preşedinte al României candidatul care întrunea votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea numărului de voturi obţinute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţinea cel mai mare număr de voturi.

Ion Iliescu, câștigător din primul tur

În primul scrutin postcomunist, pentru funcţia de preşedinte, doar Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat au promovat candidaţi la preşedinţie: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD). A ieşit câştigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.

Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat. În calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.

De asemenea, 71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naţionale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Alianţa pentru Unitatea Românilor - Partidul Unităţii Naţionale Române din Transilvania şi Partidul Republican (AUR - PUNR şi PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creştină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democraţiei şi Unităţii Naţionale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul "Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012)" ("Studia Politica: Romanian Political Science Review", 2013).

Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi pe liste, adică 86,19% din electorat, conform Rezultatului alegerilor publicat în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.