România, sub lupa Europei: De ce alegerile curente ar putea schimba rolul său de aliat de încredere în NATO și UE - Politico

Românii sunt chemați la urne în următoarele trei weekend-uri, pentru a-și alege președintele și un nou parlament, după o campanie prezentată de partidele principale drept o alegere între stabilitate şi extremism, scrie Politico.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

13 candidaţi se luptă pentru a deveni următorul preşedinte al ţării din sud-estul Europei - candidatul de extremă-dreapta George Simion din partidul de extremă-dreapta AUR, aflat în prezent pe locul al doilea în sondaje, fiind cel care trebuie urmărit înainte de primul vot de duminică, potrivit publicației Politico. Oricine va câştiga va reprezenta România la Bruxelles şi în NATO.

În ciuda istoriei sale pline de scandaluri de corupţie, România a fost considerată mult timp un aliat de încredere al NATO în Europa de Est şi o ţară care a respectat în mare măsură normele UE în regiune. Acest palmares o diferenţiază de alte ţări din regiune, precum Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, care stârnesc în permanenţă temeri legate de statul de drept şi de apropierea de Rusia. Acest lucru s-ar putea schimba acum, potrivit publicației citate.

Simion s-a angajat să adopte o poziţie mai fermă la Bruxelles şi să apere interesul naţional al României, chiar dacă acest lucru înseamnă să se sustragă legislaţiei UE. Dacă va fi ales, el se va alătura unui număr tot mai mare de lideri de extremă dreapta din cadrul blocului comunitar, înclinând şi mai mult balanţa în detrimentul partidelor mainstream şi al politicilor centriste din cel mai înalt organism decizional al UE.

Şeful partidului AUR a declarat că îi are ca modele pe Trump, pe prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi pe liderul dreptei dure poloneze Jarosław Kaczyński. În acelaşi timp, relaţiile României cu Ucraina şi Moldova ar putea, de asemenea, să se deterioreze, Simion având în prezent interdicţie de a intra în ambele ţări.

Autorităţile ucrainene au declarat că l-au blocat pe Simion din cauza „activităţilor sale anti-ucrainene sistematice” care sunt contrare intereselor naţionale ale Ucrainei şi „încalcă suveranitatea statului şi integritatea teritorială”, potrivit unui document făcut public de guvernul român la mijlocul lunii noiembrie. Simion a declarat că interdicţia se datorează activităţilor sale pro-româneşti. El a pledat pentru retrocedarea teritoriului care aparţine Ucrainei, dar care făcea parte din România. Între timp, o creştere a sprijinului pentru partidul său ar consolida şi mai mult o tendinţă în care Europa - şi Occidentul - se îndreaptă spre dreapta.

Care este miza alegerilor prezidențiale din România

O victorie a oricărui alt candidat prezidenţial este de aşteptat, în schimb, să reprezinte o continuitate pentru politica externă a ţării. Cei doi candidaţi care vor primi cele mai multe voturi duminică vor trece în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie.

La 1 decembrie vor avea loc şi alegeri parlamentare, care vor decide care partid sau partide vor conduce guvernul României în următorii patru ani. Sistemul politic din România este similar cu cel din Franţa, unde preşedintele este şeful statului, comandantul suprem şi reprezintă ţara în străinătate. Preşedintele numeşte prim-ministrul, pe baza rezultatelor alegerilor parlamentare. Prim-ministrul conduce guvernul şi este responsabil de bugetul ţării.

13 candidaţi speră să îl înlocuiască pe Klaus Iohannis, actualul preşedinte de centru-dreapta, care îşi încheie al doilea mandat după un deceniu în funcţie. Primii cinci clasaţi, conform sondajelor din România, sunt Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) de centru-stânga, George Simion, liderul partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor, aflat pentru prima dată în Parlament, Elena Lasconi, liderul Uniunii liberale centriste Salvaţi România, fost reporter TV şi actual primar al unui orăşel, Mircea Geoană, un fost secretar general adjunct al NATO şi un fost lider PSD care candidează ca independent, şi Nicolae Ciucă, un general în retragere şi fost prim-ministru de centru-dreapta, care conduce Senatul României.

În timpul campaniei s-au purtat puţine discuţii reale despre politică, în ciuda încetinirii producţiei economice a ţării şi a deficitului public uriaş. În schimb, candidaţii prezidenţiali s-au concentrat pe atacuri personale, scandaluri şi lozinci. Simion, de exemplu, a fost acuzat că s-a întâlnit cu spioni ruşi - lucru pe care l-a negat - în timp ce Ciolacu este criticat pentru călătoriile sale costisitoare cu avionul de lux, notează POLITICO.

Pe hârtie, toţi candidaţii la preşedinţie sunt pro-UE, pro-NATO şi susţin Ucraina în detrimentul Rusiei. Cu toate acestea, Simion a promis să suspende ajutorul militar acordat Ucrainei, dacă va fi ales, şi să sprijine un acord de pace negociat de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, chiar dacă acest lucru înseamnă ca Ucraina să facă concesii teritoriale. Alţi candidaţi prezidenţiali au recunoscut, de asemenea, că Ucraina nu poate obţine pacea fără să cedeze unele teritorii Rusiei.

Indiferent dacă Simion ajunge sau nu în turul al doilea, partidul său AUR este pe cale să obţină rezultate bune la alegerile parlamentare din 1 decembrie - ceea ce va face dificilă excluderea sa în orice coaliţie. În timp ce liderul extremei drepte şi-a arătat deschiderea pentru colaborarea cu alte partide, social-democraţii lui Ciolacu se vor lupta să intre la guvernare, fără a-şi pierde credibilitatea, cu un partid pe care l-au catalogat în mod repetat drept extremist.

Cine are șanse la victorie

Sondajele îl arată pe Ciolacu în frunte înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, în ciuda cotelor sale scăzute de popularitate, cu puţin peste un sfert din alegători care îl susţin, potrivit mediilor sondajelor făcute de POLITICO. Simion se află pe locul al doilea, cu 19 procente, iar Lasconi nu la mare distanţă.

Cursa parlamentară reflectă mai mult sau mai puţin această dinamică, cu social-democraţii la 30 la sută, AUR la 21 la sută, USR-ul lui Lasconi la 17 la sută şi liberalii de centru-dreapta la 14 la sută. Partidul de extremă dreapta SOS România, al cărui lider controversat, Diana Şoşoacă, face parte din Parlamentul European, este în prezent la 7 procente.

Partidele celor doi candidaţi care vor câştiga duminică primul tur de scrutin vor primi probabil un impuls în alegerile parlamentare. Cu toate acestea, atrage atenţia POLITICO, experţii avertizează că sondajele din România nu sunt întotdeauna fiabile - ceea ce înseamnă că o răsturnare majoră nu poate fi exclusă. Primele rezultate preliminare, bazate pe exit-poll-uri, vor fi anunţate la închiderea urnelor în România, duminică, la ora locală 21.00 .