Poluarea atmosferică: riscuri și modalități de protecție
Poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană, avertizează Organizația Mondială a Sănătății.
De Redactia Observator la 31.03.2020, 18:22
Poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană, avertizează Organizația Mondială a Sănătății.
Anual, 400.000 de decese sunt cauzate de acest tip de poluare, iar persoanele din zonele urbane sunt mai afectate. Fiind cel de-al cincilea factor de risc în mortalitatea globală, poluarea atmosferică provoacă mai multe decese decât malaria, accidentele rutiere, malnutriţia și alcoolul.
Totodată, poluarea atmosferică va reduce speranța de viață a copiilor care se nasc de acum înainte, în medie, cu 20 de luni și va avea cele mai grave urmări în Asia de Sud, arată un studiu recent. Poluarea duce la boli de inimă şi respiratorii şi agravează într-o măsură considerabilă bolile cronice.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, o mare parte din populația Europei locuiește în zone în care standardele de calitate a aerului sunt depășite. Poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie induce riscuri grave pentru sănătate. Astfel că, la nivelul Uniunii Europene, reducerea poluării atmosferice reprezintă o prioritate.
În România, mor anual aproximativ 23.000 de persoane din cauza bolilor provocate de aerul poluat. Persoanele deja bolnave, copiii şi bătrânii sunt mai sensibili la efectele negative generate de poluare.
Modalități prin care să te protejezi de poluarea atmosferică
Verificarea zilnică a prognozelor de poluare a aerului din zonă este una dintre modalitățile prin care cetățenii se pot proteja de poluarea atmosferică. Astfel, își pot face o idee în ceea ce privește perioada în care aerul este nesănătos în comunitate. Un senzor calitate aer măsoară concentrația de dioxid de carbon din aer, umiditatea și temperatura la intervale foarte mici, iar un contor de particule măsoară clima pentru determinarea concentraţiei de praf fin, a temperaturii şi umidităţii aerului. Aceste dispozitive sunt utile pentru a determina intervalele de timp în care valorile de dioxid de carbon sunt critice.
De asemenea, cetățenii ar trebui să evite desfășurarea unor activități fizice în natură atunci când nivelul de poluare atmosferică este ridicat. Mai mult decât atât, perioada de timp pe care copiii o petrec afară jucându-se ar trebui limitată în cazul în care calitatea aerului este slabă.
O mască de filtrare adecvată poate fi cel mai bun „prieten“ al unei persoane care locuiește într-o zonă cu o calitate a aerului slabă.
Un alt mijloc prin care oamenii pot contribui la îmbunătățirea calității aerului este dacă folosesc mai puțină energie în locuință. Sursele de energie contribuie la creșterea nivelului de poluare. Prin reducerea consumului de energie, emisiile de gaz cu efect de seră pot scădea, îmbunătățind astfel calitatea atmosferică.
Folosirea autovehiculelor electrice este o altă soluție recomandată pentru reducerea nivelului de poluare. Potrivit platformei 2Celsius, membră a Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu, poluarea de la noile maşini diesel depăşeşte şi de o mie de ori limita admisă. Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% în comparaţie cu anul 2016.
În cazul cetățenilor care au mult de mers prin oraș, pentru a-și proteja pielea și plămânii de aerul poluant și de particulele care se pot depune pe haine ori pe păr, este esențial să facă un duș imediat ce ajung acasă și să aplice pe corp cremă de protecție solară și loțiune hidratantă.
Uniunea Europeană acționează pe mai multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea aerului. Politicile forului comunitar au scopul de a reduce expunerea la poluarea aerului prin reducerea emisiilor şi prin stabilirea limitelor şi a valorilor ţintă pentru calitatea aerului. La sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană a adoptat Pachetul pentru calitatea aerului, care cuprinde noi măsuri de reducere a poluării aerului, pe care fiecare țară membră trebuie să le aplice.
Sursă foto: ssuaphotos/ Shutterstock
