A dat 250.000 de euro pe o vilă în Corbeanca, dar nu are apă potabilă. Coşmarul trăit zilnic de mii de români: "Mi-am pus sisteme de filtrare"

După aproape 17 ani în Uniunea Europeană, un sfert din populația României nu este conectată la un sistem public de alimentare cu apă și canalizare. Dacă în sate nu e o surpriză, în localitățile din nordul Capitalei, unde casele costă sute de mii de euro, aproximativ 50% dintre proprietari se gospodăresc cum pot. 

• Un val de frig ameninţă România. Zonele în care temperaturile au coborât deja aproape de zero grade

Doamna Sanda are 72 de ani. De când se ştie, n-a avut apă la robinet. Nici nu crede că mai trăieşte să vadă reţeaua la poartă. Are noroc cu fântâna din curte. E adâncă de 11 metri, dar apa e puţină din cauza secetei.

- Vă mai aduc copiii?

- Aduc. Altfel, m-ar lua tata.

- Nu v-aţi descurca?

- Nu.

Şi ca ea, se chinuiesc toţi localnicii din cătunul răsfirat pe dealuri, la capătul unui drum de piatră.

Localnicii se chinuie de ani de zile. Care e explicaţia autorităţilor

Diana Speretoiu, reporter Observator: Suntem în satul Scoabe şi deşi ne aflăm la nici 30 de km distanţă de Târgu Jiu, oamenii de aici încă aşteaptă după apă, asfalt sau canalizare.

- E evul mediu aici. 

- E iad, să ştiţi!

Explicaţia autorităţilor? 

Gabriel Deteşan, primar Schela: Din cauza configuraţiei terenului, reliefului, nu am reuşit să introducem apă.

Gradul cel mai redus de racordare la sistemul public de alimentare cu apă este în regiunea Nord – Est, unde cinci din zece gospodării nu au apă. În Sud Vestul Olteniei, procentul urcă spre 65, potrivit datelor de la Institutul de Statistică.  

Oamenii scot o avere din buzunar pentru ca apa forată să fie şi potabilă

Şi aproape de Bucureşti, oamenii scot o avere din buzunar pentru ca apa forată să fie şi potabilă.

Claudiu Crăciunică, reporter Observator: Suntem în Corbeanca într-o casă de 250.000 €, iar proprietarul, după ce a cumpărat-o de la dezvoltator, și-a montat, pentru că nu mai făcea față cu depunerile de calcar, un sistem de dedurizare a apei, o lampă UV pentru sterilizare și un filtru pentru impurități. Cu toate astea nu poate să folosească apa pentru gătit sau pentru consum propriu. 

Liviu locuieşte în Tunari şi după ce s-a informat, a decis să-și facă un puț individual la adâncimea de 50 de metri în urma unui studiu geofizic. Ulterior și-a dat seama că nu este suficient pentru a folosi apa pentru consum.

Liviu Lazăr, proprietar de casă în Tunari: Am ales să pun un sistem cu Inverter ca presiunea extrasă din puț să fie constantă. Mi-am pus stația de dedurizare a apei și în interiorul casei mi-am pus un sistem de filtrare al apei și un sistem de filtrare cu raze UV. 

Costurile cu purificarea apei ajung la peste 40.000 de lei

Florin Truia, proprietar firmă de foraje: Din păcate, celor care au un foraj la 30-40 de metri adâncime nu se poate repara, nu se poate continua, trebuie să-i pună capac şi să-şi facă unul ca lumea şi acest gen de clienţi reprezintă cam 60% din clienţii noştri.

Costurile cu purificarea apei ajung la peste 40.000 de lei pentru o singură casă. La această sumă se adaugă şi mentenanţa anuală. Între timp, edilii locali transmit că au în plan racordarea la apă, însă asta ar putea să mai dureze câţiva ani.