Agenţia S&P: Cheltuielile pre-electorale vor împinge deficitul României la peste 7,3% în acest an. Creșterea economică va fi doar de 1,6%

Agenţia S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută. Totuşi, agenţia a lansat mai multe avertismente privind finanţele ţării. Datoria publică netă va crește constant, depășind 54% din PIB până în 2027. Cheltuielile pre-electorale vor împinge deficitul României la 7,3% în acest an, în timp ce creșterea economică va fi de numai 1,6%.

• Asia Express continuă cu o nouă etapă Sâmbătă și Duminiă 20:00, Luni și Miercuri de la 20.30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• Câți bani a plătit Mr. Beast ca să filmeze șapte zile în Salina Turda. Clipul, viral în aproape toată lumea

Agenţia de rating S&P a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilã ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutã, anunţă Ministerul Finanţelor, precizând că decizia este susţinutã de stocul moderat de datorie externã şi guvernamentalã şi de perspectivele solide de creştere ale ţãrii noastre, începând cu anul 2025. "Este imperativ sã continuãm reformele, sã eficientizãm cheltuielile publice şi sã implementãm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", apreciază ministrul Finanţelor Marcel Boloş.

”Agenţia de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilã ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutã.

În opinia agenţiei, decizia reconfirmãrii ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinutã de stocul moderat de datorie externã şi guvernamentalã şi de perspectivele solide de creştere ale ţãrii noastre, începând cu anul 2025. Totodatã, S&P anticipeazã cã angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţã (MRR) al UE, precum şi cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua sã ancoreze reformele politice ale autoritãţilor române”, precizează Ministerul Finanţelor într-un comunicat transmis sâmbătă dimineaţă.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouã confirmare a faptului cã am luat mãsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile. Subliniez totuşi cã trebuie sã rãmânem temperaţi şi concentraţi pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţã, dar şi pe investiţiile în infrastructurã şi digitalizare, pentru a asigura o creştere economicã sustenabilã a României pe termen mediu. Este imperativ sã continuãm reformele, sã eficientizãm cheltuielile publice şi sã implementãm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", afirmă ministrul Marcel Boloş.

În evaluarea realizatã, S&P evidenţiazã atât rezilienţa de care a dat dovadã piaţa muncii din ţara noastrã, cât şi faptul cã şomajul rãmâne aproape de minimele istorice înregistrate, precizează Ministerul Finanţelor.

Economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024

Agenţia considerã cã economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puţin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condiţiile în care ţara noastrã va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţã.

Cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul public general la aproximativ 7,3% din PIB în acest an. Agenția nu se așteaptă ca deficitele să scadă sub 5% din PIB până în 2027. Datoria publică netă va crește constant, depășind 54% din PIB până în 2027. 

Creșterea economică reală în prima jumătate a anului a fost mai lentă decât agenția a anticipat și a redus substanțial prognoza de creștere reală la 1,6% în acest an, de la aproximativ 3% anterior. 

România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale dinamicii de creștere a venitului real disponibil la nivel global în ultimele 12 luni – inclusiv o creștere salarială de 20% în sectorul public în ultimul an, mai multe creșteri ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.

”Principalii factori care ar putea conduce la îmbunãtãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei sunt reducerea substanţialã a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodatã, scãderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunãtãţirea structurii datoriei şi reducerea puternicã a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României. Principalul factor care ar putea conduce la înrãutãţirea ratingului de ţarã sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodatã, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacã ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflaţia ridicatã sau deficitele substanţiale de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomicã, respectiv o creştere economicã mai scãzutã”, notează Ministerul Finanţelor.

Reacţia lui Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu afirmă că decizia agenţiei de rating S&P de a reconfirma ratingul suveran al României şi perspectiva stabilã este o dovadă a stabilităţii macroeconomice şi a perspectivelor de dezvoltare pe care le are România în următorii ani.

”Agenţiile de rating confirmă stabilitatea macroeconomică a României! După ce agenţia de rating Fitch a confirmat ratingul suveran şi perspectiva stabilă pentru România în luna august, iată că astăzi Standard and Poor`s face acelaşi lucru. Este o dovadă a stabilităţii macroeconomice şi a perspectivelor de dezvoltare pe care le are România în următorii ani”, afirmă şeful Executivului.

El consideră că acesta este rezultatul trecerii la un model economic bazat pe investiţii masive, producţie şi creare de locuri de muncă aici, în România.

”Doar astfel am putut reduce inflaţia de la 10,3% în iunie 2023 la 4,6% în prezent şi am putut creşte numărul salariaţilor la 5,16 milioane persoane – nivel record postdecembrist. Mai avem mult de lucru. Consolidarea bugetară în următorii 7 ani trebuie realizată prin raţionalizarea cheltuielilor şi creşterea colectării veniturilor, prin digitalizarea ANAF şi reducerea evaziunii fiscale. Şi continuarea investiţiilor. NU prin creşteri de taxe şi politici de austeritate, aşa cum am trăit cu toţii în 2009-2011! Analiza Standard and Poor`s confirmă că aceasta este calea sigură pentru România: producţie, investiţii, locuri de muncă, putere de cumpărare şi stabilitate macroeconomică”, conchide Ciolacu.

Ce spune liderul PNL Nicolae Ciucă

Liderul PNL Nicolae Ciucă afirmă că decizia S&P de a reconfirma ratingul suveran al României este o ovadă a stabilităţii economice la care contribuie în mod direct toţi cetăţenii şi companiile care sunt buni platnici. El cer Guvernului Ciolacu să depună la Comisia Europeană un plan fiscal-bugetar concret, care să includă creşterea investiţiilor din fonduri naţionale, reducerea cheltuielilor curente ale statului, continuarea absorbţiei fondurilor europene din PNRR şi Politica de Coeziune, ”aşa cum s-a realizat cu succes în 2022-2023”.

”Agenţia de rating S&P Global a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB-/A3, o dovadă a stabilităţii economice la care contribuie în mod direct toţi cetăţenii şi companiile care sunt buni platnici. Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi achitat la timp obligaţiile fiscale. Bonificaţia de 3% acordată de Guvern prin Ministerul Finanţelor şi pentru care Partidul Naţional Liberal a depus un amendament în Parlament în vederea creşterii acesteia la 5%. Este un gest de apreciere din partea statului pentru responsabilitatea voastră, a celor care muncesc şi îşi plătesc obligaţiile fiscale, iar asta ne ajută să menţinem echilibrul economic”, scrie Ciucă pe Facebook.

El cere Guvernului Ciolacu să depună la Comisia Europeană un plan fiscal concret.

”Însă, pentru a consolida aceste rezultate, îi cer Guvernului Ciolacu să depună la Comisia UE un plan fiscal-bugetar concret care să includă: creşterea investiţiilor din fonduri naţionale, alături de menţinerea celor din fonduri europene, cu alocări specifice pentru autorităţile locale; reducerea cheltuielilor curente ale statului pentru a ajusta deficitul bugetar; continuarea absorbţiei fondurilor europene din PNRR şi Politica de Coeziune, aşa cum s-a realizat cu succes în 2022-2023. Prin aceste măsuri şi prin contribuţia voastră putem asigura un viitor stabil şi prosper pentru România”, este mesajul liderului liberal.