60.000 de bugetari ar putea fi sacrificaţi pentru majorarea pensiilor

Pensiile a cinci milioane de români sunt în pericol din cauza deficitului bugetar. În timp ce specialiştii BNR cred că majorările stabilite prin lege ar avea un efect devastator asupra economiei, premierul Ludovic Orban e de părere că mărirea pensiiilor nu înseamnă apocalipsa bugetară.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Pensiile a cinci milioane de români sunt în pericol din cauza deficitului bugetar. În timp ce specialiştii BNR cred că majorările stabilite prin lege ar avea un efect devastator asupra economiei, premierul Ludovic Orban e de părere că mărirea pensiiilor nu înseamnă apocalipsa bugetară. Tot mai multe voci lansează un alt scenariu pentru ieşirea din criză: concedierea a zeci de mii de bugetari.

Valentin Lazea, economist-şef al BNR: Creşterea pensiilor nu constituie o investiţie productivă. Din creşterea pensiilor nu poţi rambursa investiţiile, pentru a le putea finanţa 

E mesajul dur venit de la Banca Naţională a României pentru cei cinci milioane de vârstnici din ţară care aşteaptă ca de anul viitor pensiile lor să crească. 

Economistul şef al BNR propune amânarea acestor creşteri stabilite prin lege din cauza deficitului bugetar estimat să ajungă 4,3 la sută la finalul acestui an. Premierul vede altfel situaţia

Ludovic Orban, premierul României: Am văzut că toată lumea spune că dacă se aplică legea pensiilor o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că n-o să fie nicio apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este în vigoare. Ca să poţi să schimbi legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară. Eu nu vreau să dau OUG în astfel de domenii vitale

De la 1 septembrie 2020, punctul de pensie ar trebui să se majoreze cu 40 la sută, adică peste 500 de lei. Şi pensia minimă ar trebui să crească cu 64 de lei. Dacă termenele de majorare din grila aprobată prin lege vor fi respectate, în 2022 ar fi nevoie de 149 de miliarde de lei pentru plata pensiilor. Dublu faţă de cât ne costă azi. 

Valentin Lazea, economist-şef al BNR: Doar ca efect al legii pensiilor, vom avea un deficit de aproximativ 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB anul viitor şi 5,7% în 2022

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: 2020 va fi cum va fi, dar puţini înţeleg că, de fapt, construcţia bugetului în 2020 va exercita o presiune teribilă asupra bugetului în 2021. Atunci putem exploda bugetul acestei ţări! Şi cifrele sunt reci! Nu poţi să compensezi un asemenea şoc asupra bugetului cu o colectare mult mai bună sau să tai la sânge cheltuielile publice

În acest scenariu, este nevoie urgent de un pachet de măsuri prin care veniturile la bugetul de stat să crească, spun specialiştii BNR care au oferit şi soluţii guvernanţilor.

Ar trebui concediaţi peste 60 de mii de bugetari şi ar trebui mărite alte taxe. Analiştii cred însă că nu e nevoie de măsuri atât de dure. 

Adrian Câciu, analist economic: Ţinând cont de ultimele luni de multiplicare economică pot să spun că la bugetul de stat vor veni în plus 35 de miliarde doar din efectul economic al măsurilor existente. Evident, Guvernul are dreptul să creeze şi alţi stimuli fiscali prin care să stimuleze economia

Guvernul a promis că bugetul pentru 2020 va fi gata până la finalul acestui an.