Consiliul Fiscal: România are absorbție zero de fonduri europene din bugetul multianual al UE

Absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 este zero, potrivit opiniei despre rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal. O situație dificilă se înregistrează și în cazul PNRR, atrage atenția instituția. 

• Expert, despre raidurile din Liban şi atacul cu pagere: "Netanyahu încearcă să rămână la putere cu preţul morţii unor civili"

România se află în fața unor provocări economice majore, având unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din Uniunea Europeană. Deși alte șapte țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv, "autoritățile române nu ar trebui să considere acest fapt un motiv de confort", subliniază Consiliul Fiscal.

În primele opt luni ale anului 2024, România a înregistrat rambursări de aproximativ 2,5 miliarde euro din Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020, beneficiind de Regula N+3. Cu toate acestea, la nivelul lunii august, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a fost zero, în ciuda alocărilor de 31 miliarde euro. "Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024",  arată specialiștii.

De asemenea, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore. Până în prezent, România a primit prefinanțări de 4 miliarde euro, dar a obținut aprobarea Comisiei Europene doar pentru două cereri de plată, totalizând 5,3 miliarde euro, ceea ce reflectă o rată de absorbție sub 20%, la jumătatea perioadei.

Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de aproximativ 2 miliarde euro, a fost depusă cu o întârziere de 9 luni față de termenul inițial și se află în continuare în evaluare de către Comisia Europeană. Această situație subliniază slăbiciunile instituționale în atragerea și utilizarea fondurilor europene, existând riscuri de suspendare a plăților pentru jaloanele neîndeplinite.

Riscuri la care se expune România

Comisia Europeană a menționat că țara noastră are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din UE, aproximativ 26-27% din PIB, un nivel considerat inadecvat în fața presiunilor bugetare tot mai mari. Piețele financiare pot „îngheța” din diverse motive, iar țările cu deficite mari, precum România, vor plăti un preț scump, așa cum s-a întâmplat în urma crizei financiare din 2008-2009, avertizează experții economici.

România se confruntă cu riscul de a deveni dependentă de fondurile europene. Acest lucru se datorează și faptului că PNRR are un termen limitat de valabilitate (până în august 2026), iar modul de alocare a fondurilor structurale și de coeziune se va schimba. În plus, PIB-ul pe cap de locuitor al țării va atinge un nivel care nu va mai permite obținerea de fonduri nete comparabile cu cele din ultimii zece ani (ca procent din PIB), arată Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal este un organism creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în domeniul politicii fiscale. Membrii lui oferă opinii independente despre cât de sustenabilă este politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.

Consiliul e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani.

Contre între PNL și PSD pe tema fondurilor europene

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine că Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a atras niciun euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate României din exerciţiul financiar european 2021-2027, cerându-i premierului să explice de ce a blocat absorbţia fondurilor europene. 

”Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reuşit să atragă niciun euro din fondurile structurale şi de coeziune care sunt alocate României din exerciţiul financiar european 2021-2027. Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”.

Potrivit europarlamentarului PNL, în ultimii ani România a demonstrat că poate absorbi rapid fonduri europene, el prezentând date în acest sens. ”Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 şi 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate ţării noastre în exerciţiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbţie de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbţia fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbţie”, a adăugat Mureşan.

În replică, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că Guvernul Ciolacu a deblocat absorbția de fonduri europene 2021-2027 şi a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea şi implementarea proiectelor din fonduri structurale şi de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027. 

”Pentru că există o serie de interpretări sau distorsionări ale realităţii făcute în cheie electorală, cred că este binevenită o prezentare corectă a trecutului şi prezentului în legătură cu absorbţia de fonduri europene. Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 şi a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea şi implementarea proiectelor din fonduri structurale şi de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027. De asemenea, Guvernul Ciolacu a reuşit închiderea exerciţiului financiar 2014-2020 cu o absorbţie de peste 99%, salvând aproximativ 6 miliarde euro care erau în risc de dezangajare la preluarea mandatului”, a scris Câciu într-o postare, pe Facebook.

Ministrul anunţă că pentru exercițiul 2021-2027, de la zero apeluri s-a ajuns "la 368 de apeluri cu 58% din alocare deja pusa la dispozitia beneficiarilor de la zero valoare contracte la 20 de miliarde euro contractate şi de la zero plăţi făcute la peste 1,4 milioane euro deja plătite doar pe programele din Coeziune iar până la final de an, valoarea platilor va depăsi 2 miliarde euro şi 1,2 miliarde euro în conturile României iar până la final de an vom primi încă 1,8 miliarde.(...) Investiţii în şcoli, spitale, drumuri, mobilitate urbană, gaze, apă, canalizare, infrastructura de transport, energie etc. Românii nu pot fi minţiti! De această dată, totul este la vedere! Iar investiţiile sunt la un nivel record pentru România”, subliniază ministrul Câciu.