Cum încearcă România să evite ratingul financiar de "înger căzut", care ar crește rapid dobânzile de împrumut - Reuters

Încercările României de a restabili încrederea investitorilor şi de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din UE se confruntă cu obstacole, într-un an plin de pericole politice şi afectat de riscul pierderii mult râvnitului calificativ "investment-grade" (recomandat pentru investiţii), ceea ce ar transforma țara într-un "înger căzut", se arată într-o analiză realizată vineri de Reuters.

• Reacția ministrului Educației, după ce un director de școală i-a trimis fotografii indecente unei eleve: "Sunt lucruri de neacceptat"

Alegerile prezidenţiale programate în mai, după anularea votului în decembrie în urma acuzaţiilor legate de interferenţa Rusiei, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB, scrie Reuters.

Ţara intenţionează să obţină anul acesta 13 miliarde de euro via obligaţiuni internaţionale, una dintre cele mai ridicate valori în rândul pieţelor emergente.

Totuşi, vineri agenţia de evaluare financiară S&P Global ar putea înrăutăţi perspectiva ratingului la negativă, după o decizie similară a Fitch luna trecută. Ambele agenţii, precum şi Moody's, acordă deja României cel mai redus nivel al calificativului "investment-grade".

Pierderea calificativului recomandat pentru investiţii ar putea majora costurile de împrumut

 Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale avertizează că un calificativ "junk" (nerecomandat pentru investiţii) din partea a cel puţin două mari agenţii de evaluare financiară ar spori costurile de împrumut pe termen scurt ale ţării cu aproape 200 puncte de bază în medie.

Deşi datoria României este sub nivelul mediu din UE, ţara înregistrează cea mai rapidă creştere din 2019 a împrumuturilor în rândul statelor membre ale blocului comunitar.

"Vedem deja o deteriorare din partea perspectivei investitorilor legat de costuri", a afirmat Yerlan Syzdykov, director responsabil de pieţele emergente la Amundi, în legătură cu riscurile la adresa ratingului.

Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat pentru Reuters că speră că măsurile de reducere a deficitului şi scăderile de costuri din sectorul public, propuse în Bugetul Guvernului pe 2025, vor restabili credibilitatea fiscală a ţării.

România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna trecută

Autorităţile ar urma să emită obligaţiuni până când va fi trimis Parlamentului Bugetul pe 2025, menit să reducă deficitul, dar fără creşteri majore de taxe care, deşi nepopulare şi potenţial neatrăgătoare din perspectiva votului, sunt totuşi văzute de investitori, analişti şi agenţii de rating drept cel mai uşor remediu, ţinând cont că România are a doua cea mai scăzută pondere a impozitelor în PIB din UE, se subliniază în analiza Reuters.

Ţara a pierdut oportunitatea de a emite obligaţiuni mai devreme - înainte de volatilitatea de pe piaţă în urma inaugurării preşedinţiei lui Donald Trump - şi se confruntă deja cu costuri mai ridicate, aprobarea Bugetului fiind întârziată probabil până în februarie.

"A fost efectul turbulenţelor provocate de alegerile prezidenţiale de la finalul anului trecut şi lipsa aprobării Bugetului pe 2025 care, cred eu, au prevenit intrarea prea curând pe piaţa de obligaţiuni", susţine Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.

Luna aceasta, randamentele obligaţiunilor guvernamentale ale României pe zece ani au urcat cu 74 puncte de bază, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de peste 8%, mult peste nivelul din Ungaria, unde se înregistra al doilea cel mai ridicat nivel, de 6,9%.

Patru alegeri anul trecut au dus la un deficit bugetar de 8,6% din PIB

Mulţi se aşteaptă ca Executivul să-l reducă după liniştirea situaţiei, dar noile alegeri prezidenţiale pun sub semnul întrebării o astfel de evoluţie. Moscova a dezminţit orice interferenţă în vot, subliniază sursa citată.

Ştefan Nanu, director general la Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor, a afirmat că ţara "trebuie să livreze" pentru acel plan 2031, care va susţine creşterea economică în timp ce se reduce deficitul.

Nanu a declarat că România ar putea, de asemenea, accesa cel puţin patru miliarde de euro de la instituţiile financiare internaţionale şi fondurile UE de redresare, precum şi 40-45 miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligaţiunile interne.

Dar oficialii români au comentarii contradictorii referitoare la necesitatea majorării taxelor, şi nicio măsură nu este aşteptată înainte de alegerile din mai. Orice slăbiciune a stabilităţii sociale ar putea face mai dificilă adoptarea reducerilor cerute.

O altă lovitură ar putea fi iminenta revizuire a S&P. "Dominanţa fiscală este o temă dominantă pe pieţele emergente şi cele dezvoltate. Ori de câte ori nu se arată semne de presiune din partea investitorilor pentru consolidare, ei vor fi pedepsiţi", a apreciat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA.