Facturile mărite la utilităţi provoacă scumpiri şi la alimente. Cât vom plăti pentru cumpărături de luna viitoare

După energie electrică şi gaze, scumpirea alimentelor este inevitabilă. Chiar de luna viitoare, carnea de porc şi de pui, laptele, pâinea, fructele şi legumele vor costa cu până la 25% mai mult. Cale de întors nu prea e: ori nu mai plătim facturile, ori mâncăm mai puţin.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Din cauza facturilor mărite la utilităţi, nicio fabrică nu mai poate produce la aceleaşi costuri, avertizează reprezentanţii industriei. Aşa că le rostogolesc mai departe către cumpărători.

Călin Gădălean, manager carmangerie: Pe noi care suntem procesatori, gazul si energia ne afectează cel mai mult.

Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA: Vom asista în urmatoarea perioadă şi cred că undeva începând cu jumătatea lunii octombrie la creşteri de preţuri pe medie de 10-12%. La carnea de porc şi preparate chiar şi cu 20-25%.

Cât ne va costa un kilogram de carne de porc sau pui

Adică, exact tipul de carne pe care românii o caută cel mai mult. Pentru a va face o idee despre cât de mult ne vor afecta scumpirile atunci când întrăm intr-o carmangerie, o să va dau exemplul unei pulpe de porc. Astăzi, pentru un kg din pulpă de porc scoatem din buzunar 19 lei, dar în doar câteva luni, pentru aceeași bucată de pulpă, am putea să plătim chiar 23 de lei.

Nu este singurul produs care va atârna mai greu în bugetul cumpărătorului. Carnea de pui va costa cu 8-10 procente peste nivelul actual, la fel şi laptele, alături de produsele lactate. Iar legumele, fructele şi conservele, cu 10-12%. Preţul pâinii va urca chiar şi cu 25%. O pâine de un leu şi 50 de bani va costa astfel aproape 2 lei. Pare puţin, însă suntem cei mai mari consumatori de pâine din Uniunea Europeană, cu 100 de kilograme de pâine pe cap de locuitor pe an.

Cristian Păun, profesor universitar ASE Bucureşti: Pentru români, creşterea preţurilor la alimente este devastatoare pentru că alimentele ocupă o pondere importantă în bugetul oricărei familii. Noi nu prea avem, suntem atât de săraci încât nu prea ne mai rămân bani de alte lucruri şi o bună parte din bugetul nostru merge către aşa ceva.

Doar că toate scumpirile vin peste ce e deja în plus, respectiv facturile mai mari la energie şi gaze. Un tăvălug de majorări, toate suportate din acelaşi buzunar.

Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA: O parte din oamenii ăştia sau nu-şi vor plăti energia electrică sau nu vor plăti pentru că vine iarna, căldura, sau vor rămâne nemâncaţi.

Aşa că oamenilor nu le rămân prea multe soluţii la îndemână. Dacă în oraşe vor fi nevoiţi să se uite de două ori înainte de a pune în coş, la ţară vor fi nevoiţi să se bazeze mai mult pe ce cresc în gospodărie.

Localnic: Coșurile o să fie mai goale, nu o să fie chiar așa pline, va fi mai ușor de împins.

Localnică: Noi mai stăm și la țară și atunci aici nu simțim chiar atât.

O altă variantă ar fi ca producătorii să accepte totuşi să împartă pierderea.

Cristian Păun, profesor universitar ASE Bucureşti: Va trebui să accepte o diminuare a profitului poate, va trebui să accepte o reaşezare a costurilor de producţie şi, atunci, cumva va trebui să regândească reţeta de producţie.

România importă o mare parte din alimentele de bază. Carnea de porc, brânza şi cafeaua sunt în top.