Gaură de 60 de miliarde de euro în bugetul Germaniei: Cheltuielile noi au fost îngheţate iar guvernul a început să se certe. Care este miza

Îngheţare fără precedent a cheltuielilor noi în Germania. Instanța supremă a țării a hotărât săptămâna trecută că utilizarea a 60 de miliarde de euro din ajutoarele din perioada pandemiei pentru finanțarea politicilor climatice şi industriei este neconstituțională, relatează Bloomberg. 

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

În guvernul german au izbucnit primele certuri după ce Cabinetul lui Olaf Scholz a rămas cu o gaură de 60 de miliarde de euro în buget.

O decizie judecătorească a şters 60 de miliarde de euro din bugetul Germaniei

Curtea Constituțională a lăsat executivul fără 60 de miliarde de euro pe care intenționa să le cheltuie pe proiecte de investiții și susținere a industriei. În centrul disputei se află "frâna" îndatorării publice prevăzută de Constituție, relatează Reuters. Concret, Guvernul a plănuit să transfere fonduri neutilizate în pandemie către iniţiative climatice şi sprijinirea industriei, în cadrul unui program numit "Fond pentru Climă şi Transformare (KTF), dar Curtea Constituţională a stablit că est ilegal.

Verdictul a aruncat în aer coaliția tripartită a cancelarului Olaf Scholz. Vicecancelarul Robert Habeck, din cadrul Partidului Verde, a declarat că decizia de săptămâna trecută este o lovitură majoră pentru cea mai mare economie a Europei. Guvernul este nevoit să caute surse alternative de finanțare. Ministerul de Finanțe Christian Lindner, din partea dreptei liberale, Free Democrats (FDP), cel care decide alocarea fondurilor, a înghețat temporar cheltuielile destinate noilor proiecte. 

Ce este "frâna" îndatorării publice 

Instanța a hotărât că acel fond este neconstituțional deoarece încalcă legea germană privind datoriile, așa-numita "frână", prevăzută în constituția țării. Legea care interzice un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB a fost introdusă în 2009, după criza financiară din Europa. Potrivit Tratatului de la Maastricht, deficitul bugetar anual al unei țări nu ar trebui să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică generală nu ar trebui să depășească 60% din PIB.

Regulile datoriei publice au fost suspendate în lupta cu pandemia de COVID, deoarece a fost clasificată drept situaţie de urgență excepţională, explică Deutsche Welle. Schimbările climatice, deşi au fost catalogate de unii drept criză, nu au fost desemnate oficial ca atare și, prin urmare, regulile normale privind datoria se aplică în cazul lor. 

Luni, ministrul Economiei Habeck a criticat respectarea a ceea ce el a descris ca fiind frâna inflexibilă privind îndatorarea publică, criticându-l pe ministrul de Finanțe Lindner pe tema tăierii unor subvenții planificate. Guvernul de la Berlin ia în considerare chiar o suspendare a frânei pentru a ieşi din criza cheltuielilor, a declarat o sursă pentru Reuters. 

Guvernul german a început să se certe

Habeck a avertizat că decizia instanței ar putea afecta grav capacitatea Germaniei de a-și susține industria în tranziția ecologică și de a opri mutarea locurilor de muncă în străinătate. El a indicat legislația din alte țări, în special Legea de Reducere a inflației din Statele Unite, ca exemple care ajută industria să rămână competitivă.

Ministrul de Finanțe se opune majorărilor de taxe și relaxării regulilor privind cheltuielile. Întrebat despre afirmația lui Lindner că guvernul poate realiza mai multe cu bani mai puțini, Habeck a spus: "Sunt doar vorbe. Realitatea este alta". "De unde vreți să tăiem ajutoare sociale de 60 de miliarde?" a spus el la radio Deutschlandfunk.

Habeck a spus că el nu propune desființarea frânei datoriilor, dar a adăugat că legea "este inflexibilă". El a subliniat lipsa de creștere a celei mai mari economii a Europei și provocările legate de inflația ridicată și prețurile la energie.

Ministerul de Finanțe a refuzat să comenteze, în timp ce un purtător de cuvânt al guvernului a spus că amploarea problemei este încă în curs de evaluare. În weekend, Lindner a avertizat că decizia lasă guvernul cu mai puţini bani pentru a sprijini economia și infrastructura. "Consecințele pe termen scurt sunt grele. Pe termen lung putem obține avantaje. Acum suntem nevoiți să modernizăm economia cu mai puține subvenții publice," a spus el pentru ziarul Bild am Sonntag.

Hotărârea instanței, care a declarat că demersul guvernului de a transfera fonduri neutilizate pentru pandemie către inițiativele climatice și sprijinul industriei este ilegală, a impulsionat alianța renașterea opoziției CDU/CSU, care a introdus demersu

Curtea Constituţională a fost sesizată de partidele de opoziţie CDU/CSU, cu privire la demersul guvernului de a transfera fonduri neutilizate pentru pandemie către inițiative climatice și industrie.   "Hotărârea Curții Constituționale sau demersul făcut de CDU și CSU nu pun în pericol economia și locurile de muncă ci politica bugetară slabă și neconstituțională a guvernului federal și a coaliției", a transmis Sebastian Brehm, purtător de cuvânt al CSU.

Opoziția susţine că bugetul pentru 2024, așa cum este în prezent este prost, dar parlamentarii coaliției au insistat că proiectul urmează să fie adoptat până la începutul lunii viitoare.Coaliţia ar putea apelala alte fonduri speciale din afara bugetului, inclusiv un Fond de Stabilizare Economică (FSE) de 200 de miliarde de euro, dar şi acestea pot fi contestate legal.  "O posibilitate ar putea fi suspendarea frânei datoriilor în 2023... dar nu şi în 2024. Dar totul luat în calcul," a declarat o sursă guvernamentală pentru Reuters

Proiecte industriale majore, puse în pericol

Importante proiecte din domenii cheie pentru competitivitatea industrială a Germaniei sunt în pericol, au declarat luni două surse guvernamentale, citate de Reuters. Printre acestea se numără şi dezvoltarea industriei hidrogenului. Aproximativ 45 de companii din 35 de regiuni sunt implicate în proiecte şi sperau să beneficieze de sprijin de la stat. 

În industria siderurgică, companiile plănuiau să investească 6 miliarde de euro în producţia de oţel decarbonizat, angajând direct şi indirect aproximativ 20.000 de oameni. Investiţiile în microelectronică însumează 31 de proiecte şi urmau să primească o finanţare guvernamentală estimată la 4 miliarde de euro. 

Alte proiecte din sectorul semiconductorilor care aşteptau sprijin de la stat includ o nouă uzina de cipuri TSMC, o extindere a fabricii Infineon din Dresda şi viitoarea uzina Intel, de la Magdeburg. Au fost depuse cereri de finanţare şi pentru numeroase proiecte legate de lanţul de aprovizionare cu baterii pentru maşinile electrice. Volumul de investiţii se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro.

Ministerul german al economiei plănuise, de asemenea, să ofere așa-numitele contracte de protecție climatică în valoare de miliarde de euro, pentru protejarea împotriva fluctuațiilor neașteptate de prețuri. Companiile urmau să intre într-un proces de licitație pentru contractele care, conform estimărilor inițiale, ar putea asigura aproximativ 500.000 de locuri de muncă în toată Germania.