Hainele de blană naturală, simbolul luxului, vor rămâne doar o amintire. România va interzice creşterea animalelor pentru industria vestimentară

Hainele de blană naturală, considerate mult timp un simbol al luxului, vor rămâne doar o amintire. România urmează să se alăture celor 19 ţări europene care au interzis creşterea animalelor pentru industria vestimentară. La sfârşitul anului trecut, mai mulţi parlamentari au demarat un proiect în acest sens. În această vară, cel mai probabil, legea va pune lacătul pe ultimele ferme româneşti de nurcă şi şinşila.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Daniel Mărgărit este supranumit regele blănurilor din România. Creează haine din blană de vulpe, nurcă, şinşila, lynx şi samur, iar unele piese pot ajunge şi la 15.000 de euro. O parte din materia primă o cumpără de la fermele de animale din ţara noastră, 13 la număr. Este supărat pe iniţiativa din Parlament pentru că îi strică afacerea. "Această lege va afecta aceste familii care trăiesc generaţie din generaţie din acest business. Această lege va putea pune România în situaţia de a plăti daune de zeci de milioane de euro celor afectaţi", a declarat Daniel Mărgărit, Preşedintele Asociaţiei Române a Blănurilor.

În ţara noastră, industria blănurilor este într-un declin constant

Pentru această haină s-au folosit aproximativ 40 de exemplare de chinchilla şi costă aproximativ 5.000 de euro, iar pentru această jachetă de nurcă s-u folosit zece exemplare, iar costul este de 2.000 de euro. Asociaţiile pentru protecţia animalelor speră însă că legea care a trecut de Senat şi e în dezbatere la Camera Deputaţilor va pune capăt exploatării animalelor. "E un apel la bun-simţ, normalitate şi responsabilitate. Sunt considerente de mediu, sunt considerente de sănătate publică, sunt 1000 de motive pentru ca aceste ferme să devină de domeniul trecutului. Am văzut condiţiile. Ne-am convins că sunt aceleaşi condiţii groaznice de oriunde în lume", a declarat Andreea Roseti, reprezentant ONG.

"Vom intra în normalitate până la finalul acestei legislaturi. Noi vom interzice creşterea în mod industrial", a declarat Gheorghe Pecingină, deputat. Unii designerii români au început să se alinieze trendului european. Ioana Ciolacu este unul dintre creatorii care au refuzat să introducă vreodată blană naturală în colecţiile sale. "Este pur şi simplu crud şi nenecesar şi un sacrificiu care e, de fapt, un moft. Niciun design, oricât de fain ar fi, nu merită acest sacrificiu", a declarat Ioana Ciolacu, designer vestimentar. Însă există, în continuare, şi iubitori de blană naturală în România. Sebastian are o colecţie de haine şi gulere. Spune că nu se va opri să-şi cumpere şi altele, pentru că sunt elegante şi călduroase.

"Chiar sunt un iubitor de animale şi m-am uitat la tot procesul, care, într-adevăr, este puţin dureros. Dar în acelaşi timp este acelaşi proces şi pentru crearea hainelor de piele. O blană calitativă poate ţine chiar şi 100 de ani", a declarat Sebastian. Cel mai des, românii amatori de blănuri cumpără hainele din Grecia, în specia din staţiunea Paralia Katerini, unde se vând chiar la jumătate de preţ. În ţara noastră, industria blănurilor este într-un declin constant. În 2013, valoarea acestor mărfuri exportate a depășit 1,5 milioane de euro. În 2021, cifra nu a atins un milion de euro.