Lovitura dată de doi soţi din Suceava, după ce au adus recolta din Olanda. Produc sute de kilograme, iar unul se vinde cu 50 de lei

Sparanghelul poate fi o afacere înfloritoare. Doi soţi din Suceava plecaţi la muncă în străinătate fac agricultură online cu membrii familiei din România. Au adus sparanghel din afară şi l-au plantat pe pământ românesc. Recolta ajunge în primii ani la 400 de kilograme, dar în următorii ar putea depăşi 2-3 tone. Legumele sunt extrem de sănătoase dar nu sunt chiar ieftine, un kilogram ajunge la 50 de lei în magazine.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Diana şi Cosmin Cîmpanu lucrează în agricultură în străinătate din 2010. Au învăţat totul despre culturile de sparanghel în germania şi în ultimii ani l-au convins pe tatăl lui Cosmin să înlocuiască la Suceava grâul şi porumbul cu sparanghel. Iar sfaturile online dau roade. 

Cultura se întinde pe un hectar iar investiţia se ridică la 15 mii de euro

Ionel Cîmpanu, agricultor: Am cumpărat în 2019 de pe internet, a găsit el la Iaşi şi a trimis o mie de bulbi de sparanghel.

Cosmin Cîmpanu, agricultor: Soiul este din Olanda. Dacă e soare, vreme bună, caldă, avem şi producţie. Anul ăsta am recoltat zi de zi. Anul trecut, o zi da, trei nu, depinde după cerinţe, cine voia sparanghel, prieteni, cunoscuţi.

Diana Cîmpanu, agricultor: Intenţionăm să mai plantăm la anul un hectar, două. Deja suntem în căutare de pământ.

Recolta ajunge acum la 300 - 400 de kilograme anual. Fermierii vând cu 36 de lei kilogramul, mult mai ieftin decât în magazine unde o legătură costă 20 de lei sau 40-50 de lei kilogramul.

Cosmin Cîmpanu, agricultor: În zece ani, cât rezistă plantaţia asta, am zis că o să ne scoatem cheltuiala. Peste doi ani, trei ani se poate recolta de pe un hectar de sparanghel 6-8 tone.

Cultura e pretenţioasă, aşa se justifică şi preţul mare

Bulbii se plantează odată la 10 ani, iar prima recoltă vine abia după doi ani. Odată ruptă, planta are nevoie de câteva zile ca să se regenereze şi să crească din nou. Dar gustul e nepreţuit. Cunoscut pentru proprietăţile sale nutrivite, sparanghelul trebuie gătit cu mare grijă. Nu trebuie fiert mai mult de trei minute.

Daniel Sahlean, bucătar: După ce a fiert îl scoatem şi în punem în apă cu gheaţă ca să-şi menţină culoarea şi propietăţile. Trag la tigaie un pic de unt, usturoi. Şi adăugăm un pic de ulei de măsline. Le tragem un pic la tigaie. E simplu şi la îndemâna oricui.

Poate fi folosit în salate, în preparate complexe ori cunsumat simplu, ca gustare.

Daniel Sahlean, bucătar: La mic dejun cu ouă ochi. Cu risotto sau cu mişchi de vită, cu peşte, cu pui, cu toate felurile de carne.

Daniela Bălănuc, nutriţionist: Asparagina, substanţa din structura sparanghelului, ajută la regenerarea celulară a organismului. Are un conţinut ridicat de antioxidanţi. Ne ajută să ne păstrăm sănătatea tubului digestivid, dar şi cea a sistemului imunitar.

Anual, importăm 600 de tone de sparanghel, în timp ce suprafaţa cultivată la noi în ţară a ajuns la 170 de hectare, potrivit datelor INS.