Iohannis: România va aloca 300.000 de euro pentru programul alimentar privind refugiații

Liderii europeni au lăsat deoparte neînţelegerile legate de distribuirea refugiaţilor şi s-au concentrat, în cele şase ore de summit extraordinar, pe rezolvarea cauzelor problemei.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Liderii europeni au lăsat deoparte neînţelegerile legate de distribuirea refugiaţilor şi s-au concentrat, în cele şase ore de summit extraordinar, pe rezolvarea cauzelor problemei. Au căzut de acord să întărească frontierele exterioare ale Uniunii, mult prea permisive în prezent, şi să-i sprijine pe vecini pentru a stăvili afluxul de migranţi. În ciuda tonului împăciuitor, ţările care nu au respectat prevederile europene de acordare a azilului au primit avertismente.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că liderii au convenit asupra faptului că actualul haos de la graniţele noastre externe trebuie să înceteze. Un management potrivit şi un control al acestora este responsabilitatea noastră. Ar fi nedrept să lăsăm povara pe umerii Greciei şi Italiei, de aceea am hotărât să oferim ajutor în toate felurile posibile, inclusiv cooperare în ceea ce priveste hot-spot-urile.

Aceste centre în care vor fi găzduiţi temporar refugiaţi până la relocarea într-una dintre ţările membre, acestea ar urma să aibă un statut european, la propunerea preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Liderii europeni au stabilit şi să acorde un miliard de euro agenţiilor umanitare ale ONU care se ocupă cu refugiaţii din Siria găzduiţi în tabere din Orientul Mijlociu aflate în Turcia, Liban sau Iordania.

În acest sens, România va aloca în următorii trei ani suma de 300 de mii de euro pentru Programul Alimentar Mondial din zona.

În ciuda concluziilor pozitive, nu au lipsit de la acest summit avertismentele sub forma a 40 de proceduri de infrigement la adresa a 19 tări printre care şi România.

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat că două din aceste proceduri de infrigement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat sunt chestiuni simple care privesc acordarea azilului şi am primit toate asigurările că guvernul lucrează pe aceste speţe.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat joi, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este "falsă" şi "fundamental greşită", afirmând că ea a fost lansată din "neştiinţă" de către lideri politici din România.

"Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI", a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.

Următorul summit al şefilor de state şi guverne din UE este programat la jumătatea lunii octombrie.