Tunelul aerodinamic din Bucureşti, unic în Europa: aici se fac experimentele privind acţiunea vântului asupra clădirilor

În România se află singurul tunel aerodinamic cu strat limită din Europa, folosit pentru experimente la scară despre acţiunea vântului asupra clădirilor. Doar în Canada mai sunt două modele similare.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

În România se află singurul tunel aerodinamic cu strat limită din Europa, folosit pentru experimente la scară despre acţiunea vântului asupra clădirilor. Doar în Canada mai sunt două modele similare.

Maşinăria aparţine Facultăţii de Hidrotehnică, din cadrul Universităţii de Construcţii Bucureşti şi este folosită, printre alţii, de marii dezvoltatori imobiliari care testează vitezele vântului asupra blocurilor pe care urmează să le construiască.

Tot aici, este verificată acţiunea curenţilor asupra turbinelor eoliene dar se fac şi experimente aerodinamice în industria auto-moto.

Tunelul aerodinamic are o lungime de peste 26 de metri, un diametru de peste 2,3 m iar puterea motorului atinge 200 de kw. Asta înseamnă că poate genera o viteză a vântului de până la 100 de km/h.

Multe companii din străinătate vin la Bucureşti pentru a-şi testa produsele sau diferite materiale de construcţii, în acest tunel, explică specialiştii UTCB.

Criză de ingineri pe piaţă! Universitatea de Construcţii Bucureşti formează specialişti, dar, după absolvire, tinerii pleacă în străinătate

Atraşi cu salarii de mii de euro pe lună, inginerii români aleg să lucreze, în număr tot mai mare, pentru companiile din străinătate.

Formaţi în România, mulţi din ei la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, tinerii ingineri reuşesc, imediat după absolvire, să prindă contracte avantajoase în Germania, Franţa sau Italia. Alţii aleg să-şi facă ucenicia la firmele din ţară şi, după câţiva ani, iau şi ei calea exilului. SUA şi Canada sunt ţările unde inginerii primesc şi cele mai mari salarii – 100.000 dolari pe an.

Ajungem la un paradox. Avem o şcoală bună de ingineri dar riscăm să lucrăm cu personal slab pregătit din Republica Moldova sau Asia, care acceptă să lucreze în condiţiile din România. O spun cu mâhnire profesorii Facultăţii de Hidrotehnică, din cadrul UTCB.

În ultimii ani, însă, corpul profesoral ai aceleiaşi Universităţi, constată şi o scădere a numărului de studenţi.

Dr. ing conf. Alexandru Dimache, decanul facultăţii de Hidrotehnică, explică fenomenul: „Ne confruntăm cu o lipsă de ingineri constructori, indiferent de specificul facultăţii, asta din cauza politicilor din ultimii ani și din cauza unor temeri nejustificate ale elevilor şi părinţilor care consideră că aceaste facultăţi tehnice sunt dificile. Este o percepţie greşită. Oricine vine la aceste facultăţi şi este serios, îşi vede de treabă, nu are niciun fel de problemă. În ultimii ani, la noi, şefii de promoţie au fost fete.”

“La Facultatea de Hidrotehnică, avem Ingineria Mediului, care tratează toate problemele legate de schimbările climatice, inclusiv partea de Ingineria vântului, care tratează efectul asupra clădirilor.”

În România sunt înregistrate peste 10.000 de firme având în profilul lor diferite activităţi de construcţii: proiectare, execuţie, reparaţii etc., din care marea majoritate particulare. Sectorul de construcţii se arată a fi deosebit de dinamic şi cu mari perspective.

Pretutindeni, inginerii constructori formaţi la Bucureşti sunt cotaţi printre cei mai buni profesionişti ai ramurii – se arată pe site-ul Universităţii, www.UTCB.ro. Tot aici, puteţi afla informaţii despre oferta educaţională în anul universitar 2017-2018.