O nouă evaluare arată că 40% dintre elevii de clasa a doua sunt analfabeţi funcţional
Semnal de alarmă în şcoala românească! O nouă evaluare arată că aproape jumătate dintre elevii de clasa a doua nu reuşesc să aplice cunoştinţele pe care le-au dobândit la ore. Cu alte cuvinte, sunt analfabeţi funcţional.
De Raluca Măndoiu la 20.02.2020, 21:52
- O nouă evaluare arată că 40% dintre elevii de clasa a doua sunt analfabeţi funcţional
- Elevii au mari probleme în a aplica cunoştinţele de matematică şi limba română
Semnal de alarmă în şcoala românească! O nouă evaluare arată că aproape jumătate dintre elevii de clasa a doua nu reuşesc să aplice cunoştinţele pe care le-au dobândit la ore. Cu alte cuvinte, sunt analfabeţi funcţional. În fiecare an, ministerul este pus în faţa unor astfel de rezultate dezastruase, dar prea puţine se schimbă în modul de predare. În acest timp, mulţi părinţi dau vina pe clasele supraaglomerate.
Deşi merg la şcoală şi au note mari, mulţi elevi din România sunt analfabeţi funcţional.
Rezultatele Evaluării Naţionale arată că 40% dintre elevii de clasa a doua nu pot scrie corect un text în limba română, iar 15% nici măcar nu îl înţeleg. Nici la matematică nu se descurcă mai bine. Aproximativ 50% dintre şcolari nu reuşesc să rezolve adunări sau înmulţiri.
De exemplu, la testul de la Limba Română, unii elevi nu au ştiut să răspundă dacă se spune corect "şterge" sau "şterce".
Iar la matematică, mulţi copii de clasa a II-a nu au rezolvat o împărţire simplă: "Simona are 12 poze diferite şi prezintă colegilor săi câte trei poze în fiecare zi. În câte zile reuşeşte să prezinte toate pozele?".
Pentru Cosmin, acestă problemă este o joacă. El este olimpic la matematică. Are însă şi colegi care nu se descurcă la fel de bine.
Mina este în aceeaşi clasă cu Cosmin. A învăţat să citească de la patru ani, iar de atunci a lecturat zeci de cărţi de poveşti. Spre deosebire de ea, alţi elevi abia silabisesc.
În ciuda rezultatelor, inspectorii şcolari spun că situaţia nu este chiar atât de gravă, mai ales în mediul urban.
Sanda Picler, inspector şcolar: De când s-a introdus clasa pregătitoare, chiar am observat un interes pentru citit şi pentru şcoală în general. În mediul urban, cel puţin, părinţii au devenit mai receptivi la nevoile şcolii, sunt mai aplecaţi spre copil şi rezultatele lui şcolare
Reprezentanţii părinţilor acuză că rezultatele evaluării sunt sub aşteptări pentru că, în unele cazuri, pregătirea învăţătorilor lasă de dorit, iar clasele sunt supraaglomerate.
Iulian Cristache, preşedintele Asociaţiilor de Părinţi: Nu e deloc uşor pentru un cadru didactic, pentru o învăţătoare, să aibă 36 de copii de şapte ani la clasă. E aproape imposibil. Marile probleme le avem în zona rurală, acolo unde sărăcia este cruntă şi nu avem resursă umană calificată
Sunt specialişti care spun că analfabetismul funcţional reflectă lipsurile mediului din care provine elevul. Dar şi şcoala românească are multe probleme. Deseori, copiii sunt puşi să tocească, iar când exerciţiile practice lipsesc, elevii nu sunt stimulaţi să-şi pună în valoare cunoştinţele. Ceea ce au arătat recent şi testele internaţionale PISA.
