Primarii ar putea decide modul în care începe noul an școlar în fiecare localitate în parte (Video)

Şcoala începe în 26 de zile şi guvernanţii fac planuri minunate pe hârtie, potrivite unui sistem de educaţie ideal: cu săpun şi hârtie igienică în băi sau, cel puţin, fără toalete în curte. În realitate, însă, Ministerul Educaţiei lasă toate deciziile importante în seama primarilor: să găsească ei bani pentru tablete şi spaţii, în afara şcolilor, dacă clasele sunt aglomerate.

• Filmul răpirii tânărului din Bucureşti. A fost luat pe sus şi băgat în dubă. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• Primarii sunt obligați să caute spații pentru a permite distanțarea între elevi.

Ministerul Educaţiei s-a spălat pe mâini şi de problema şcolilor supra-aglomerate, în care distanţarea socială este imposibilă. Şi a aruncat-o în cârca primarilor. Ei sunt responsabili să găsească alte spaţii, atenţie, adecvate în care să înveţe elevii. 

Gheorghe Rotaru, primar Ţibana: Căminul cultural e un spaţiu. Cât poate să încapă? O clasă. Avem un singur cămin cultural şi ăla fără încălzire centralizată. 

Suntem în comuna Ţibana, judeţul Iaşi. Cele zece sate ale comunei au împreună 1800 de elevi. Primarul se simte legat de mâini şi de picioare. 

Gheorghe Rotaru, primar Ţibana: Să stea unul da, unul nu, ar trebui să vină jumătate din ei la şcoală, jumătate să stea acasă. 

Ar trebui dublat numărul de profesori sau să plătească ore suplimentare? Bugetul de unde?

Sunt întrebări fără răspuns. Şi probleme fără soluţii în practică. 

Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Vom începe anul şcolar cu clasa pregătitoare. Deci vom reduce numărul de ore la clasă şi vom prezenta noile planuri cadru pentru învăţământul primar.

Guvernul e conştient de bolile vechi din sistem. Aşa că, în ciuda normelor internaţionale ce recomandă păstrarea unei distanţe de 1,5 metri între elevi, la noi distanţa recomandată e de un metru. Şi unde nu se poate, trecem la soluţia de avarie: panouri de plexiglas. 

O soluţie relativ uşor de implementat pentru şcolile din marile oraşe. Dar în rural costurile sunt copleşitoare. Şi timpul rămas e scurt. 

Rareş Voicu, Consiliul Elevilor: Procesul de achiziţie publică e îndelungat chiar dacă se face prin procedură de urgenţă.

Tot în cârca autorităţilor locale este şi achiziţionarea de tablete. 250 de mii de copii din toată ţara nu au acces la tehnologie, deci şcoala online rămâne un vis. Guvernul a alocat aseară 100 de milioane de euro pentru cumpărarea a 500 de mii de tablete. Din nou, ne lovim de procedură. 

Marian Stas, expert în Educaţie: Tot timpul am funcţionat cu şutul în fund. Mă aştept să fie aşa şi acum. Aduceţi-vă aminte şi cu manualele. 

De ajuns în cele din urmă, poate vor ajunge. Însă mulţi copii şi profesori nu ştiu să folosească tabletele. Părinţii se tem de ce va urma de pe 14 septembrie. 

Iar măsurile heirupiste nu se opresc aici. De la toamnă, copiii merg la şcoală doar dacă părinţii semnează o declaraţie pe proprie răspundere. Îşi asumă că elevul nu a intrat în contact cu un bolnav de Covid, nu a avut dureri de cap şi nici febră. Sunt însă sate în România, unde temperatura se ia cu palma: "Nu am termometru, dar cumpăr. Când are febră îi pun palma pe frunte şi îmi dau seama. Dacă are febră, e fierbinte".

Întrebat de Observator ce le transmite părinţilor care refuză să semneze declaraţia pe propria răspundere, şeful statului e tranşant. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Evident că în situația de epidemie părinții vor urmări exact starea de sănătate a copiilor și sigur că au partea lor de răspundere. Nici aici nu văd vreo problemă. 

Doar că, atunci când aleşii vor vedea în sfârşit problemele, ar putea fi prea târziu pentru educaţia românească.