Știința din spatele unei vieți lungi: Dr. Gabriel Prada explică factorii cheie din cadrul proiectului „Harta Longevității în România”

Ce îi face pe unii oameni să trăiască semnificativ mai mult decât alții? Aceasta este întrebarea centrală la care răspunde Dr. Gabriel Prada, expert în geriatrie și cercetător în cadrul proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”. În cadrul acestui proiect de cercetare ambițios, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, experții analizează factorii genetici, comportamentali și sociali care contribuie la o viață lungă și sănătoasă în diverse regiuni ale țării.

• O nouă viitură se îndreaptă spre România. Alertă după ce Dunărea a ieşit din matcă în mai multe ţări

„Este o cercetare foarte importantă,” explică Dr. Gabriel Prada, „pentru că nu doar proporția persoanelor care trăiesc peste 85 de ani contează, ci și calitatea vieții acestor oameni. În următoarea etapă, vom evalua factorii legați de biomarkeri și stil de viață, pentru a oferi o perspectivă completă asupra longevității.”

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării este legătura dintre mediul înconjurător și comportamentele cotidiene. Studiile anterioare din zone albastre internaționale, cum ar fi insula Okinawa din Japonia sau Icaria din Grecia, au arătat că longevitatea depinde de o combinație de factori, precum activitatea fizică, alimentația sănătoasă și un mediu social puternic. Aceste concluzii sunt aplicate și în România, unde echipa proiectului studiază comunități longevive din județul Vâlcea.

„S-a observat că niște factori foarte importanți țin de desfășurarea unei activități fizice în mod constant,” a explicat Dr. Prada. „De exemplu, acolo oamenii lucrau în grădină. Alimentația lor era bogată în fructe și legume proaspete, provenite din propria gospodărie, și aveau o perspectivă optimistă asupra vieții.” În aceste comunități, dieta este bogată în legume și fructe proaspete, provenite din propriile grădini, ceea ce se corelează direct cu reducerea riscului de boli cronice.

Deși genetica joacă un rol în determinarea longevității, Dr. Prada subliniază că nu este unicul factor. În cadrul proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, echipa de experți studiază și biomarkerii longevității, inclusiv lungimea telomerilor și procesul de metilare a ADN-ului, pentru a determina vârsta biologică a participanților la studiu.

Aceste analize avansate ar putea oferi informații valoroase nu doar pentru a înțelege îmbătrânirea sănătoasă, ci și pentru a dezvolta politici publice care să sprijine îmbătrânirea activă și prevenirea bolilor cronice.

Rezultatele finale ale proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024, la Academia Română, unde specialiști din diverse domenii vor dezbate impactul acestor descoperiri asupra sănătății și longevității în România.