Stop Bullying! Profesorii cer o lege pentru combaterea violenței în școlile românești

În lipsa unor reguli clare şi a unor metodologii care să poată fi aplicate, profesorii încearcă - aşa cum ştiu şi cum pot - să rezolve episoadele de bullying din şcoală!

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

În lipsa unor reguli clare şi a unor metodologii care să poată fi aplicate, profesorii încearcă - aşa cum ştiu şi cum pot - să rezolve episoadele de bullying din şcoală! Pentru că sunt atât de dese, elevii au început să şi vorbească despre această problemă, mai ales că împărţirea a devenit clară - elevi buni şi elevi răi. Iar cei care agresează pot fi uşor recunoscuţi. Problema nu o avem doar noi. Există şi în alte ţări. Un exemplu este Japonia. Acolo, numărul cazurilor de bullying a atins un număr record în 2017. Doar că japonezii au şi instrumente cu care să combată bullyingul.

Se întâmplă pe culoarul unei şcoli de stat din Cluj-Napoca. Dar poate fi oricare altă şcoală din România.

SERGIU FODOR, elev: La ora de romana, eu eram in ultima banca, incepeam sa invat pentru teza. Am vorbit cu doamna profesoara sa imi dea 5 minute sa invat. Ceilalti au inceput sa injure, sa se loveasca unul pe altul. A sunat doamna profesoara pe domnul diriginte, ca, hai, ca nu pot sa-i calmez. Domnul diriginte a calmat faza.

RALUCA VLAICU, profesoară de limba română: El ii cunoaste mult mai bine, are dosarul fiecarui elev si le cunoaste mediile de provenienta, viata lor. Asemenea acte de violenta se intampla in continuu in clase.

Este doar un episod pe care elevii îl recunosc şi despre care reuşesc să vorbească deschis cu profesorul. Dar bullyingul continuă şi dincolo de porţile şcolilor, unde dascălii nu mai au cum să intervină.

SERGIU FODOR, elev: Sunt anumite grupuri care stau numai ei, marginalizati de scoala si sunt foarte agresivi si nu ai cu cine sa povestesti, pentru ca sar si la tine, sa iti ia banii din buzunar. Sunt cei care tot timpul provoaca, agata, lovesc.

RALUCA VLAICU, profesoară de limba română: Acolo unde se poate si reusim sa aducem familia in prim plan, sa integram, efectele se vad. Am vazut parinti care isi invata copilul sa raspunda unei agresiuni cu o agresiune.

Iar la ore, prea puţin se vorbeşte despre acest fenomen. O recunosc mulţi profesori şi părinţi. Strategia Naţională pentru combaterea şi eliminarea violenţei în şcoli a fost făcută în urmă cu 13 ani şi nu cuprinde nicio referire la bullying ca o formă specială și cu risc ridicat de violență în rândul copiilor. Abia anul trecut termenul a fost definit în legislatie, dar iniţiativa zace încă în Parlament.

RALUCA VLAICU, profesoară de limba română: Nu exista o metodologie de aplicare si cea care exista este foarte dificil de aplicat. Tot ce putem face este sa facem consiliere, apoi masuri negative, de exemplu- scaderea notei la purtare, mutarea disciplinara in alta clasa, in cayuri exceptionale, sa chemam politia. Dar aceste masuri nu ajuta, realmente, dimpotriva, nu fac altceva decat sa instige.

Bullyingul se manifestă în şcolile din toată lumea. Cristian a studiat în Japonia. Acolo, cazurile de bullying au atins recordul din istoria acestei ţări, în 2017 şi la începutul anului trecut. Aproape jumătate de milion de copii japonezi au fost victimele violenţei în mediul şcolar. Cu toate că este unul dintre statele cu o legislaţie riguroasă anti-bullying. Oficialii niponi au lansat chiar şi o aplicaţie prin care elevii şi profesorii raportează cazurile, iar agresorii sunt obligaţi să plătească amenzi victimelor.

CRISTIAN JIDIUC, managerul unei şcoli de japoneză din România: În sistemul japonez, în momentul în care îţi duci copilul la grădiniţă sau la şcoală, semnezi o hârtie cum că profesorul sau învăţătorul are aceeaşi autoritate precum părintele şi practic, are aceleaşi drepturi+ dacă copilul nu este cuminte, profesorul are dreptul să ii dea cu o carte în cap sau să îl atenţioneze

De aceea, elevii niponi sunt extrem de disciplinaţi, respectă regulile şi, mai ales, pe profesori. Şcolit în sistemul japonez, Onizaua s-a mutat, în urmă cu 5 ani, în România. Aici, la o şcoală privată, le face cunoscută copiilor români, o dată cu limba, şi cultura niponă.

SHUJIRO ONIZAWA, profesor de japoneză: Este o problemă destul de mare şi în Japonia, dar în general nu prea se vorbeşte. Nu spun nici profesorii, nici persoanele din jur dacă văd un caz de acest gen. În general, ignoră. În Japonia sunt multe cazuri de acest fel între studenţi, între elevi, şi atunci cei din jur chiar dacă văd că o persoană este tratată într-un mod neplăcut, nu vorbesc despre asta. Dacă se intervine, cea de a treia persoană ar putea să fie victimă.

În România, o soluţie ar putea fi, crede Onizawa, introducerea orelor de etică şi morală, după modelul japonez. Însă, în timp ce nevoia de reacţie a învăţământului românesc la fenomenul bullying este mai mult decât evidentă, România avea la sfârşitul anului 2017 Doar 2.209 consilieri şcolari, pentru cele 6.000 de unităţi de învăţământ, potrivit datelor Salvaţi Copiii. Adică, un consilier, la 800 de elevi.