10 nov. 1940: România, zguduită de un cutremur devastator: 7,4 grade, 1.000 de morţi în doar trei minute

Cutremurul din noiembrie ’40, cel mai puternic din secolul XX, a durat trei minute! Trei minute de groază în care clădirile au pârait şi s-au rupt în două, 1.000 de persoane pierzându-şi viaţa

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Cutremurul din noiembrie ’40, cel mai puternic din secolul XX, a durat trei minute! Trei minute de groază în care clădirile au pârait şi s-au rupt în două, 1.000 de persoane pierzându-şi viaţa

Ora 3:39, 10 noiembrie 1940: Începea calvarul!

La o adâncime de circa 133 de kilometri, în Vrancea, un seism de 7,4 grade pe scara Richter aducea groază în România.

Efectele cutremurului din 1940 au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Mărturii: clădirile au început să pârâie şi să se rupă în două!

"Astă-noapte, la orele 3,39 minute, un înspăimântător cutremur de pământ a zguduit Capitala... Clădirile cele mai ţări au pârâit, pereţii s-au crăpat, iar tencuiala s-a desprins pe suprafeţe mari. Oamenii au sărit buimaci din somn şi au încercat să se salveze", scria presa din 1940.

În Bucureşti, au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, o clădire de 12 etaje de pe Bulevardul Brătianu, situat în plin centrul Capitalei, s-a dărâmat până la temelii, iar zeci de locatari au fost prinşi sub dărâmături. Unii dintre ei erau încă vii, prizonieri în cavităţi şi îşi semnalau prezenţa prin bătăi în ziduri. După cutremur, subsolul clădirii a fost cuprins de flăcări ceea ce a îngreunat intervenţia echipelor.

"La ora 4.00, focul izbucnit la subsol, continua să ardă, împrăştiind valuri de fum", mai preciza presa vremii. "Din adăposturile subterane, apelurile se auzeau din ce în ce mai slab, după care au încetat definitiv. Asfixia şi inundaţia- căci apa intră continuu în cavităţi - au contribuit la moartea lor rapidă", scriau ziariştii.

Din cauza violenţei cutremurului, curentul electric a fost întrerupt, iar întunericul a contribuit şi mai mult la mărirea panicii. Seismul din noiembrie 1940 a provocat şi alte pagube. Aproape toate plafoanele de la sălile de spectacole s-au prăbuşit.

Molozul de la clădirea Uniunii Camerelor de Comerţ din strada Săridar au blocat trecerea. Turlă de la biserica din strada Berthelot s-a prăbuşit. Calea Victoriei, cea mai elegantă stradă, era întreruptă de ziduri prăbuşite. Ambasada americană, hotelul Poştei, clădirea ministerului Agriculturii şi cea a Marelui Stat Major, aflat la intrarea în Cişmigiu, erau distruse.

Un oraş întreg distrus!

Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 99% (din 371 case de zid, numai cinci au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau din bârne aflate la periferie). [necesită citare] În ziua de 16 noiembrie 1940, orașul a fost vizitat de șeful statului, generalul Ion Antonescu. Acesta, a ordonat un plan de refacere completă a orașului și modernizarea lui.

Au fost afectate și orașele Brăila, Galați, Tecuci, Focșani, Turnu Măgurele, Câmpulung, Târgoviște, Mizil, Râmnicu Sărat, Iași, Bârlad și Buzău. Circa 25% din zona construită din București a fost afectată. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse).

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătraţi!

Astfel, seismul s-a simțit la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev, Moscova, unde a provocat distrugeri (intensitatea estimată la V-VI grade pe scara Mercalli), Leningrad, în Iugoslavia, în toată Bulgăria și chiar la Istanbul.

Miracolele de după seism

În noaptea seismului din 1940, sergentul Gheorghe Bacu se afla de strajă la sirena de alarmă instalată la ultimul etaj al hotelului Carlton. A scăpat doar cu câteva răni uşoare la cap, dar a fost în stare de şoc mai multe zile. Atunci a supravieţuit şi liftierul aflat, în momentul seismului, cu cabina, la ultimul etaj.

Trei pompieri au fost răniţi, dar au reuşit ca după 48 de ore să salveze un copil şi o femeie. Alţi doi pompieri au reuşit să scoată vii un copil de 8 ani, pe guvernanta să şi un tânăr de 19 ani.

Potrivit documentelor Muzeulului Naţional al Pompierilor Bucureşti, la seismul din 1940, 185 de imobile au devenit ruine, iar 412 case din Capitală erau serios avariate. Timp de 15 zile, pompierii au lucrat la stingerea incendiilor şi degajarea dărâmăturilor.

Citeşte şi Cutremur DEVASTATOR în Marea Neagră! Un tsunami de 5 metri a făcut ravagii în Mangalia