10.000 de acte false pentru ruşi, ucraineni şi moldoveni, emise într-o comună din Botoşani. Cereau şi 400 de euro pe document

Parchetul General face, miercuri, 90 de percheziţii într-un dosar în care funcţionari publici din judeţul Botoşani sunt suspectaţi de luare de mită pentru emiterea de acte de identitate false pentru cetăţeni din Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Documentele atestă domiciliul acestor persoane la diferite adrese, fără ştirea proprietarilor, prin întocmirea de declaraţii false. Prin unele documente au fost schimbate şi numele, data naşterii sau alte detalii pentru persoanele care au plătit. 10.000 de astfel de documente au fost realizate doar într-o comună din Botoşani. Pentru emiterea actelor se primeau între 350 şi 400 de euro.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

"Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră au pus în executare, în cursul zilei de azi, 20 noiembrie 2024, 90 de mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi locuinţele unor persoane fizice. Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată", a transmis, miercuri, Parchetul General.

90 de percheziţii în Botoşani

Procurorii precizează că ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici din două servicii de evidenţă a populaţiei şi două primării, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

"Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care  este fictiv deoarece beneficiarul nu a locuit şi nici nu va locui vreodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România. Datele susmenţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea deţinută în mod real de către beneficiari, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP)", arată Parchetul General.

Potrivit procurorilor, concret, beneficiarii au obţinut cărţile de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecaţi în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de evidenţă a persoanelor.

"Astfel, într-o comună din judeţul Botoşani figurează aproximativ 10.000 de cetăţeni originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declaraţii de luare în spaţiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverinţe emise de reprezentanţi ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate. Din cercetări reiese că funcţionarii din cadrul primăriei de comună menţionate, precum şi din cadrul primăriei unui oraş din acelaşi judeţ, ar fi eliberat în fals adeverinţe de rol agricol pentru imobile care nu au destinaţia de locuit şi ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodăreşti pentru a putea fi luaţi în spaţiu cetăţeni ucrainieni, totul contra unor sume de bani", arată procurorii, potrivit news.ro.

350 - 400 de euro pe document

Potrivit acestora, sumele de bani plătite pentru obţinerea unei cărţi de identitate româneşti ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro şi variau în funcţie de serviciile oferite de către intermediar.

Procurorii au stabilit că banii se împărţeau astfel:

- 100-150 de euro/persoană celor dispuşi să ia în spaţiu, în mod fictiv, cetăţeni născuţi în Republica Moldova, Ucraina şi chiar în Federaţia Rusă, la imobile pe care le deţin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscînd că aceştia nu vor locui vreodată la adresă;

- între 50-100 de euro/persoană funcţionarilor publici din cadrul Serviciului de evidenţă a populaţiei pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realităţii, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar şi a altor date de identificare a persoanei, precum şi eliberarea în regim de urgenţă a cărţilor de identitate neconforme realităţii; există situaţii când în două zile beneficiarul a obţinnut atât cartea de identitate cât şi paşaportul;

- 50 de euro se împărţeau altor funcţionari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare eliberării actelor de identitate şi anume chitanţe, adeverinţe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar şi taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.