151 de ani de la "naşterea" Primăriei din Bucureşti! Barbu Vlădoianu, primul primar al Capitalei
Deşi oraşul Bucureşti datează încă de la 1563, la 7 august 1864, prin aplicarea unei noi legi comunale inspirat după model francez, era înfiinţată Primăria Bucureşti şi devenea primar Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
De Redactia Observator la 07.08.2015, 11:03
Deşi oraşul Bucureşti datează încă de la 1563, la 7 august 1864, prin aplicarea unei noi legi comunale inspirat după model francez, era înfiinţată Primăria Bucureşti şi devenea primar Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Revoluţia din 1821 marchează începutul istoriei moderne a Bucureştiului. La începutul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structură socio-profesională: meşteşugari, negustori, slujbaşi în aparatul administrativ, clerici, boieri şi slujitori.
După un recensământ din anul 1807, în Bucureşti erau 3.523 de prăvălii, iar mai târziu, în anul 1820, sunt consemnate peste 200 de clădiri publice, mai multe pieţe şi grădini publice.
În anul 1830 se înfiinţează “Sfatul Orăşenesc” (Administraţia Publică Locală de azi) şi oraşul este împărţit în cinci zone (sectoare).
16 ani mai tarziu este elaborat de primărie primul Plan de Cadastru al Bucureştiului.
În 1864, sub Alexandru Ioan Cuza, sfatul îşi schimbă numele în consiliu comunal, iar preşedintele său este numit primar. Se poate spune, deci, că primăria a luat fiinţă pe 7 august 1864, iar primul primar a fost Barbu Vlădoianu.
Primul primar al oraşului, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza!
Vlădoianu a avut două mandate, primul s-a încheiat în octombrie 1865, iar cel de-al doilea din decembrie 1872 până în mai 1873, Vlădoianu fiind considerat unul dintre primarii care ne-a lăsat moştenire cea mai mare parte din infrastructura Capitalei.
Pion de baza in armata lui Cuza, desfiinţează morile de pe Dâmboviţa, care provocau mari inundaţii, şi începe o amplă acţiune de pavare cu piatră cubică a străzilor din oraş. Mai mult decât atât, a dat ordin să se ridice patru poduri de fier peste Dâmboviţa.
Chiar în anul în care a devenit primar a înfiinţat primul corp de pietrari al Primăriei pentru lucrările de regie. Cu ajutorul lor se va realiza un amplu şi îndelung program de pietruire a străzilor din Capitală.
“Pe podul Mogoşoaiei se execută primul pavaj sistematic cu piatră cubică şi prima lucrare de canalizare sistematică. Lucrarea se va încheia abia în 1872 când se realizează şi trotuare”, scria Gheorghe Parusi în “Cronologia Bucureştilor”.
Faptul că oraşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare puternică o dovedeşte şi aparaţia rapidă a locuinţelor. În 1864, numărul caselor din Bucureşti era de 16.000, dar în următorii 14 ani se vor mai construi încă 4.452, în jur de 300 de locuinţe pe an.
Generalul a adus industria în oraş.
„În 1864, anul în care Barbu Vlădoianu se afla la primul mandat de primar începe dezvoltarea industrială a Capitalei, care se va încheia în 1877. Se înfiinţează Manufactura de tutun (1864), Fabrica de foiţe de ţigări sau cărticele cum li se spunea atunci (1864), Atelierele Centrale ale Căilor Ferate (1872), Fabrica de Timbre în acelaşi an, Pirotehnia Armatei (1873), Fabrica de bazalt artificial Cotroceni (1865)”, se arată în volumul “Istoria oraşului Bucureşti” scrisă de o echipă redacţională condusă de Florian Georgescu.
Generalul a luat botezul, nunta şi decesul de la Biserică...
Tot Vlădoianu este cel care reglementează cele trei lucruri de bază din viaţa omului: botezul, căsătoria şi decesul, care până atunci erau regelementate de biserică. Istoricii consemnează că în 1865, Primăria Bucureştilor creează Oficiul Stării Civile, până la această dată, actele de cununie, botez şi deces fiind păstrate numai la biserici.
Faptul că modernizarea Bucureştiului a fost strict legată de cea a Principatelor Române nu este contestată, dar, tot la insistenţele lui Vlădoianu, care semnează un contract de cesiune, în anul 1869, se inaugurează prima linie de cale ferată Bucureşti – Giurgiu.
Mai mult decât atât, în 1870 este pusă în funcţiune linia ferată Bucureşti – Ploieşti – Galaţi – Roman.
Generalul avea să fie cel în mandatul căruia să se inaugureze prima gară construită, gara Filaret (1869), dar şi gara care avea să devină principala gară din oraş, respectiv Târgovişte (1870), care ulterior a fost denumită Gara de Nord.
În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie şi granit a Podului Mogoșoaia şi a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai, care făcea legătura între Gara Târgoviştei, actuala Gară de Nord, şi bariera Moșilor.
În cei 151 de ani de existenţă s-au succedat alţi 80 de primari, iar 13 dintre ei au fost realeşi şi pentru al doilea mandat.
