27.08.1883: Erupţia vulcanului Krakatau, 36.000 de morţi, climă modificată!
Dezastrul de proporţii apocaliptice provocat de Krakatau a dus la mii de morţi, iar explozia a produs cel mai puternic sunet de pe Terra
De Diana Juncu la 27.08.2014, 13:52
Dezastrul de proporţii apocaliptice provocat de Krakatau a dus la mii de morţi, iar explozia a produs cel mai puternic sunet de pe Terra
Înainte de cataclismul din anul 1883, micul arhipelag Krakatau era, de fapt, compus din trei insuliţe: Panjang, Sertung şi Krakatoa propriu-zisă, o insulă de doar nouă kilometri lungime şi cinci kilometri lăţime. Natura problematică a insulei s-a manifestat încă din Antichitate, după cum a rămas documentat într-un manuscris străvechi, din anul 416 d. Hr.
Cronica din Pustaka Raja (Cartea Regilor): "Insula s-a zguduit şi o coloană de foc s-a ridicat până la Ceruri". Pe baza estimărilor geologilor, explozia de atunci nu a avut nici pe departe forţa distrugătoare a celei care avea să îndolieze zeci de mii de familii, la sfârşitul secolului la XIX-lea.
Catastrofa, "anunţată" de natură!
Marea erupţie de la finalul secolului al XIX-lea avea să fie precedată de o serie de mişcări seismice intense care s-au resimţit până în Australia. Cutremurele s-au declanşat pe data de 20 mai 1883, cu circa trei luni înainte de marea explozie.
Iadul avea să se dezlănţuie însă pe data de 27 august. Oamenii de ştiinţă de atunci, care investigau fenomenul, nu beneficiau de aparatura eficientă de astăzi, prin urmare, nimeni nu a putut fi avertizat cu privire la ceea ce avea să urmeze.
Cifre IMPRESIONANTE!
Coloana de cenuşă a atins altitudinea de 80 de kilometri, întunecând cerul de la ora 10 a.m., până a doua zi. Ea a putut fi observată atât la Singapore (680 kilometri de Krakatau) cât şi de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanţă de 6.000 de kilometri.
Cercetătorii din prezent au calculat că unda de şoc rezultată din erupţie s-a deplasat cu viteza de 1.086 kilometri/oră. A fost atât de puternică acustic, încât a perforat timpanele urechilor marinarilor de pe vasele din Strâmtoarea Sondelor. Unda de şoc a radiat pe întregul glob timp de cinci zile, fiind înregistrată înclusiv de barografele din România.
Erupţia, cea mai puternică din istorie
De asemenea, potrivit specialiştilor, roca aruncată în aer a fost de peste 20.000 metri cubi. În total, au avut loc patru erupţii ce au emis o energie echivalentă cu 200 megatone de TNT.
Explozia cea mai mare a fost cea de-a treia, estimată la echivalentul a 150 de megatone. Ca să realizăm cât de puternică a fost în realitate erupţia, specialiştii au comparat-o cu bomba de la Hiroshima, care a avut 20 de kilotone.
Dezastrul, urmat de un tsunami care a ucis 36.000 de oameni
Erupţia vulcanului a a fost urmată de un tsunami de peste 40 de metri înălţime care a măturat coasta de vest a insulei Java şi coasta de sud-est a Sumatrei.
Nu mai puţin de 36.000 de oameni au murit şi peste 165 de sate au fost rase de pe faţa Pământului. Valul a ajuns, după 12 ore, în portul Aden, de pe coasta de est a Africii, la o distanţă de peste 6.000 de kilometri.
Însă numărul victimelor rezultate în zilele următoare a atins cifra totală de peste 120.000 de morţi. Există numeroase rapoarte sumbre despre miile de cadavre omeneşti care pluteau în apele Oceanului Indian, imediat după erupţii. Unele dintre scurgerile de lavă au pătrus pe distanţe de circa 40 kilometri, în teritoriul insulei Sumatra, distrugând totul în cale.
URMAREA: Schimbarea CLIMEI!
Erupţia a modificat temporar şi clima în acea perioadă. Praful vulcanic trimis în atmosferă a filtrat radiaţiile solare, scăzând în anul următor (1884) temperatura medie a globului cu 1,2° C. Fumul pătruns în atmosferă a provocat efecte optice stranii în America, timp de trei luni de la erupţie, oamenii crezând că aveau loc incendii de mari proporţii.
De asemenea, fenomenul a dus la o creştere fără precedent a concentraţiei de acid sulfuric din norii de tip cirus de la mare altitudine. Evident, au urmat numeroase precipitaţii acide peste tot în lume.