Observator Special: Acasa la Fanfara Zece Prajini
Satul Zece Prajini a fost creat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a improprietarit mai multe familii de rromi cu cate 10 prajini de pamant. De pe ulitele localitatii au rasarit formatii de muzica lautareasca. Una dintre ele a luat numele satului, ca sa-l faca celebru in intreaga lume: Fanfara Zece Prajini.
De Redactia Observator la 23.04.2013, 21:45
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket
Dupa obiceiul locului, in fanfara au ajuns de-a lungul timpului numai artisti care au invatat instrumentele de la tati sau bunici.
Primul concert in strainatate, in epoca lui Nicolae Ceausescu, l-au tinut in Elvetia. Invitatia a venit din partea unui manager artistic care i-a vazut pe cei de la Zece Prajini intr-un spectacol la Muzeul Satului din Bucuresti.
Dupa Revolutie, Fanfara Zece Prajini a umblat prin toata lumea, din Japonia pana in Statele Unite. Singuri sau sub contract cu Teatrul Zingaro din Paris.
La 75 de ani, Jenica Pantaru nu mai poate face fata turneelor. S-a retras din activitate fortat, in urma cu sapte ani, dupa un turneu in China. A facut accident cerebral in avion.
Dupa accident, Jenica Pantaru I-a predat stafeta fiului cel mare Costica. Acesta a facut la fel ca tata: i-a strans pe langa el pe toti din neamul lui Pantaru din Zece Prajini. Asa, au ramas uniti, iar succesul a devenit zestre si obligatie de familie.
Inainte de a prelua Fanfara , Costica a primit de la tata si un sfat: „Sunt multi acre se duc prin strainatate, incep sa faca mangleala sau... Nu, nu nu-mi plac mie treburile astea. Odata ce esti artist, trebuie sa fii artist”.
Iar Costica Pantaru a ramas un artist cu picioarele pe pamant in ciuda succesului: „Bine ca bunul Dumnezeu ne-a ajutat sa ne afirmam dar ca om, nu o sa ma schimb niciodata, am sa raman acelasi baiat de la tara, authentic”.
Spre deosebire de tata, Costica a prins alte vremuri. Mai multa libertate, dar mai putina stabilitate.
Dupa Revolutie, singurii care le-au mai platit celor 10 artisti asigurarile sociale au fost managerii Teatrului Zingaro din Paris.
Regretul lui Costica Pantaru este Romania nu pune pret pe artisti si nici pe munca lor.
