Afacerea cu care trei pensionare din Cluj au cucerit toată Europa şi SUA. Bunicuţele, parte a unui trend global

Urzeala bunicuţelor. Trei pensionare din Cluj au reinterpretat un meşteşug din moşi-strămoşi şi au ajuns celebre în lumea întreagă: ţes la război preşuri din blugi reciclaţi. Covoarele care le-au ieşit din mâini acoperă acum podele din Belgia, Olanda, Danemarca şi Statele Unite. Sunt parte a unui trend global: sustenabilitate şi grijă pentru mediu.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

"Uite, vedeţi, ăsta e sulul, sulul războiului. aici avem o botă cu care legăm firele. Le-am legat, vedeţi cum se vede, toate firele pe care le vedeţi acolo, le-am pus aici pe sul şi începem ţesutul", spune Rodica Luca. Războiul vechi de o sută de ani nu se opreşte de dimineaţa până seara într-o casă din satul Sânnicoară. Angela, Rodica şi Maria, trei bunici cu spirit de antreprenor, readuc la viaţă meşteşugurile învăţate din bătrâni.

Ce a început ca o şezătoare sătească, s-a transformat rapid într-o mică afacere

"După ce ne-am pensionat, în timpul nostru a rămas un gol şi atunci ne-am pus problema ce facem cu golul ăla, cu ce-l umplem? Am avut o profesoară, cu ghilimelele de rigoare, o femeie foarte pricepută, care s-a sacrificat aici mult timp cu noi, până când am înţeles cum urzim, cum punem firele pe război să ţesem", a declarat Angela Măcicăşan. Doar că au vrut să dea un aer contemporan scoarţelor care le ies din mâini. Materia primă folosită este originală: blugi vechi sau cu defecte.

Ce a început ca o şezătoare sătească, s-a transformat rapid într-o mică afacere care şi-a câştigat rapid faima în online. Iar comenzile pentru produsele sustenabile au început să curgă din ţară, dar şi de peste hotare. "Preşurile au ajuns în Danemarca, în Olanda, în Belgia, în Statele Unite şi în România peste tot", a declarat Angela Măcicăşan. "Se încadrează foarte bine. Vreau să iau unul lung aici pe tot holul ăsta şi pe culoarul celălalt şi să le folosesc", a declarat Virginia Păcurar, clientă.

Blugii sunt printre cei mai mari poluatori din industria textila. Pentru confectionarea unei singure perechi se folosesc 7.000 litri de apa, cam cat bea un om in 10 ani. Si imaginati-va ca in fiecare an se produc 2 miliarde de perechi de blugi. Bunicuţele se înscriu astfel într-un trend global de succes, al sustenabilităţii şi grijii faţă de mediu. "Au dat astfel o nouă viaţă unor obiecte care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi. Aceasta înseamnă să fii sustenabil în ziua de azi, să-ţi pese şi să găseşti resurse", a declarat Claudia Nicolau-Penda, creator grup sustenabilitate. Un metru de covor din blugi se vinde cu 50 de lei. Din banii câştigaţi, bunicile susţin activitatea atelierului şi donează în scopuri sociale.