Americanii avertizează că se apropie momentul retragerii lor din Europa. Ce înseamnă pentru România: Scutul de la Deveselu ar putea fi dezactivat
Urmează schimbări cruciale pentru securitatea Europei, inclusiv a ţării noastre. Americanii avertizează că se apropie vremea retragerii lor din bazele militare de pe continent. Şeful NATO anunţă că va mări contribuţia pentru înarmare, iar preşedintele Ucrainei propune înfiinţarea unei mari armate europene care să îi ţină piept lui Vladimir Putin. Scutul antiaerian de la Deveselu şi prezenţa americanilor de la Mihail Kogălniceanu ar putea dispărea peste câţiva ani.
De Redactia Observator la 16.02.2025, 19:54
2003 a fost anul în care primul avion cu militari americani ateriza la Mihail Kogălniceanu. De atunci, sute de mii de soldaţi şi ofiţeri au trecut prin România şi s-au antrenat cu militarii noştri. Acum, de la Washington, vin mesaje tot mai clare că americanii s-ar putea retrage de pe flancul estic al NATO.
"Acum este momentul să investiţi în apărare, pentru că nu puteţi presupune că prezența Americii va dura pentru totdeauna", a declarat Pete Hegseth, şeful Pentagonului. Avertismentele de la Casa Albă vin într-o perioadă în care baza americană de la Mihail Kogălniceanu este în plină extindere, până la o capacitate de 10.000 de militari străini.
Baza de la Mihail Kogălniceanu face parte din strategia NATO de a întări flancul estic al alianţei şi de descuraja Rusia să atace ţările membre. Planul este mult mai amplu şi cuprinde şi construirea unei baze pentru drone mari de recunoaştere în Finlanda. În Estonia a fost deschisă recent o bază aeriană capabilă să deservească avioane de generaţia a V-a, F-35.
Scutul antirachetă de la Deveselu ar putea fi dezactivat
Acum sunt toate şansele să fie oprite lucrările, cred analiştii militari. Şi scutul antirachetă de la Deveselu ar putea fi dezactivat după negocierile dintre Putin şi Trump. "O parte din cerinţele lui Putin vor putea fi îndeplinite, adică o retragere efectivă a forţelor americane şi a forţelor NATO din proximitatea Federaţiei Ruse. De aici încolo, Europa va trebui să îşi ia soarta în propriile mâini cu privire la aparare. Asta înseamnă pentru noi că va trebui să ne trezim, să înţelegem că va trebui să alocăm o cu totul altă resursă financiară pentru înarmare. Se naşte ideea unei reorganizări militare în Europa", explică analistul militar Cristian Barbu.
În aceste condiţii, NATO cere ţărilor membre să investească mai mult pentru dotarea armatelor din Europa, între 3 şi 5% din Produsul Intern Brut. "Partenerilor mei europeni le spun să participe la această dezbatere, nu doar să se plângă că sunt excluşi de la negocieri. Veniţi cu propuneri clare, cu idei! Sporiţi cheltuielile! Asiguraţi-vă că antrenamentele şi livrările de muniţie continuă", a declarat Mark Rutte.
Analistul militar Dan Dungaciu crede că Statele Unite îşi vor concentra toate resursele în conflictul economic purtat cu China. "NATO va intra într-o perioadă de criză, pentru că NATO nu a fost făcută să acţioneze în Pacific, ori confruntarea majoră este cu China. Trebuie să creem instituţii care să acţioneze în Pacific în genul instituţiilor care au acţionat în Atlantic, înseamnă cooptarea Japoniei, a Coreei de Sud, a Australiei, în forme cât mai eficiente. Aia va fi bătălia viitorului". Anticipând retragerea americanilor din Europa, preşedintele Ucrainei a propus crearea unei armate comune a aliaţilor, idee respinsă imediat de ministrul de externe al Poloniei.
