Atacul de la mall Brăila, "la limita atentatelor teroriste". Marius Parfenie a scris mai multe bilete înainte de a călca oamenii cu maşina

În vederea realizării scopului mai sus urmărit, inculpatul ar fi mers pe Şoseaua de Centură a Municipiului Brăila unde în mod intenţionat ar fi lovit persoanele vătămate, pe care  le-ar fi propulsat în aer, proiectându-le pe asfalt, intenţia inculpatului fiind în mod vădit aceea de ucidere a victimelor. 

În continuare, în vederea atingerii scopului său infracţional, trasat în mintea sa, după ingerarea de alcool, posibil şi de alte substanţe cu efecte psihoactive (dar acest lucru urmează să fie stabilit ulterior, după sosirea la organul de urmărire penală a rezultatelor probelor biologice recoltate de la inculpat), pentru a-şi face curaj, inculpatul s-ar fi deplasat cu autoturismul sustras în cea mai aglomerată zonă a Municipiului Brăila, într-o zi de duminică, la prânz, adică chiar în zona mall-ului din Brăila, unde ar fi forţat intrarea, cu scopul vădit de a pătrunde în interior pentru a face foarte multe victime (aşa cum inculpatul a avut intenţia de la început), însă activitatea infracţională i-ar fi fost îngreunată de pilonii din beton aflaţi la intrare, pe care inculpatul i-ar fi lovit, ceea ce l-ar fi frânat blocând maşina prin proiectare în stâlpul intrării în magazin, context în care inculpatul ar fi acroşat şi ar fi lezat integritatea corporală a 7 persoane, inclusiv doi minori. 

Atacul de la mall Brăila, la limita atentatelor teroriste

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că doar hazardul a făcut ca victimele lovite în atacul de la Mall-ul din Brăila să nu fie ucise efectiv, pentru că intenţia vădită a inculpatul ar fi fost de la început uciderea acestora, aşa cum acesta de fapt a şi declarat. 

Pe de altă parte, mai reţine judecătorul de drepturi şi libertăţi, consecinţele faptelor inculpatului ar fi fost şi mai grave dacă nu se bloca autoturismul la intrarea în Mall şi dacă inculpatul nu era oprit la timp de către cetăţenii cu spirit civic care au acţionat imediat şi l-au extras pe inculpat din autoturism (chiar în momentul în care inculpatul încerca în continuare să efectueze manevre cu autoturismul înapoi pentru a vira apoi înainte şi a forţa pătrunderea în Mall, unde avea de gând să lovească lumea la întâmplare), după care au oprit motorul maşinii, au aruncat cheile de contact, iar inculpatul a fost imobilizat până la sosirea echipajelor de poliţie. 

Instanţa a reţinut că inculpatul nu a manifestat nicio stare de regret, nici un sentiment de compasiune pentru victimele sale, iar faptul că s-a stopat activitatea infracţională a acestuia s-a datorat numai intervenţiei prompte a cetăţenilor prezenţi la faţa locului, iar la scurt timp a autorităţilor de ordine publică. 

Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că acuzaţiile aduse inculpatului sunt unele extrem de grave care justifică luarea celei mai severe măsuri preventive, aceea a arestului preventiv pe o durată de 30 de zile, începând cu data pronunţării, pentru că, aşa cum s-a arătat mai sus, presupusele acţiuni criminale ale inculpatului sunt la limita atentatelor teroriste care îşi fac tot mai mult prezenţa în ţările Uniunii Europene, pe baza aceluiaşi modus operandi (acelaşi mod de operare), în sensul că entitatea teroristă (care poate fi chiar şi numai o singură persoană, în sensul Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, în speţă inculpatul), îşi propune să ucidă un număr cât mai mare de persoane, prin folosirea unui autovehicul (cel mai adesea sustras anterior), cu care pătrunde în mulţime, în locuri aglomerate (piaţă, mall, magazine, locuri de promenadă, în zile de sărbători ori chiar într-o simplă zi de duminică, atunci când oamenii ies din case, fie pentru promenadă, fie pentru diverse activităţi de divertisment ori chiar pentru rezolvarea unor probleme personale, etc.), pentru ca in final chiar să se sinucidă, ori să admită posibilitatea de a fi doborât de autorităţi, nu înainte de a-şi duce la bun sfârşit planul său infracţional (acela de a ucide cât mai mulţi oameni), acţiunile inculpatului vizând factori umani şi/sau factori materiali din rândul populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, acţiuni infracţionale ce sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi care produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei, infracţiunile de omor ori de omor calificat (ori chiar tentativa la aceste infracţiuni), fiind săvârşite în scopul de a intimida populaţia.

Acţiunile au avut menirea a atrage atenţia asupra unui aspect, a unei idei, în general unei idei extremiste/radicale, ori pentru a schimba ceva în ordinea unei societăţi, inclusiv în deciziile din domeniul politic, toate acestea fiind prevăzute expres de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, iar în cazul de faţă, scopul final şi declarat chiar de inculpat, al acţiunilor sale a fost acela de a extermina cât mai mulţi români, care nu se circumscriu ideii sale de calitate umană, aşa cum inculpatul a văzut că sunt oamenii în Suedia, de exemplu (acolo unde ar fi lucrat conform propriilor declaraţii), inculpatul declarând la momentul prinderii sale de către cetăţeni, „ trebuie să curgă sânge în ţara asta", „sunt un terorist", etc., relevante fiind sub acest aspect şi ideile radicale pe care inculpatul le-a expus în biletele scrise olograf chiar de către el şi care se află la dosarul cauzei. 

Marius Parfenie, "perseverenţă în infracţiuni" 

Săvârşirea faptelor în aceste circumstanţe de către inculpatul, care este recunoscut în comunitate ca o persoană violentă, care are antecedente penale pentru fapte comise cu violenţă, creează, în ipoteza lăsării sale în libertate, sentimente de indignare şi revoltă în rândul membrilor societăţii şi neîncredere în sistemul judiciar, temerea că un nou act agresiv se poate petrece oricând, mai ales în condiţiile în care inculpatul şi-a propus, şi-a planificat să ucidă cât mai mulţi oameni, folosindu-se de un autovehicul, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciind că astfel de fapte din partea inculpatului se pot întâmpla oricând dacă ar fi pus în libertate. 

Indiferent de încadrarea juridică a faptelor ce se va contura ulterior, se apreciază că, oricum, faptele reţinute în prezent şi încadrarea reţinută la acest moment de procuror - trei infracţiuni de tentativă de omor calificat şi o infracţiune de tâlhărie calificată, vizând un număr de 10 victime - în condiţiile în care, inculpatul a vizat chiar un număr nedeterminat de persoane (cât mai multe persoane, conform probelor cauzei), sunt suficiente pentru a argumenta soluţia de dispunere a arestului preventiv faţă de inculpat. 

S-a avut în vedere şi perseverenţa infracţională a inculpatului, căruia anterior i-a fost aplicată o măsură educativă pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate implicând violenţa (lovirea unei persoane cu o ţeavă provocându-i leziuni vindecabile în 40-45 de zile), ceea ce probează tocmai dispreţul acestuia atât faţă de normele de convieţuire socială ce ocrotesc viaţa şi integritatea corporală ale persoanelor, cât şi faţă de actul de clemenţă de care a beneficiat anterior. Având în vedere cele expuse mai sus, judecătorul de drepturi şi libertăţi admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila de arestare preventivă a inculpatului.