AVERTISMENTUL primarului Bucureştiului: Capitala este un oraş vulnerabil la cutremur. LISTA clădirilor care s-ar putea prăbuşi la un seism puternic

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat luni, la un seminar privind tehnologiile anticutremur la care participă specialişti din Japonia, că Bucureştiul este vulnerabil la cutremur, iar acum capitala are 183 de clădiri cu risc seismic care prezintă pericol public, consolidarea lor fiind absolut necesară.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat luni, la un seminar privind tehnologiile anticutremur la care participă specialişti din Japonia, că Bucureştiul este vulnerabil la cutremur, iar acum capitala are 183 de clădiri cu risc seismic care prezintă pericol public, consolidarea lor fiind absolut necesară.

"Din nefericire, Bucureştiul este un oraş vulnerabil, 183 de clădiri sunt încadrate cu risc seismic clasa I pericol public. Mi-am făcut o impresie în legătură cu acest subiect important, am găsit înţelegere, cooperare şi dorinţa de a schimba lucruri. Ele au mers foarte prost până acum în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor cu risc seismic. Au fost consolidate doar 75 de clădiri cu risc, alte 62 sunt clădiri pentru care au fost depuse dosarele. Din nefericire, doar în 11 astfel de cazuri s-au semnat contractele de consolidare”, a spus primarul Gabriela Firea, la un seminar pe tema utilizării tehnologiei anticutremur, la care participă experţi din Japonia.

Edilul Capitalei a precizat că, întrucât puţine imobile au fost consolidate până acum, a fost înfiinţată administraţia municipale pentru risc seismic, care va urmări lucrările de la expertiză până la predarea imobilului către familia care a semnat pentru consolidare.

"Până acum, expertiza tehnică în sine nu a condus automat la evacuarea imobilului. Dacă un singur proprietar s-a opus din 50, lucrarea nu s-a putut demara. Acum, legislaţia este in curs de schimbare. Avem nevoie de cadru legislativ pentru evacuarea clădirilor expertizate, cu garanţia că perioada în care persoanele care vor trăi în alte locuri nu va fi una foarte îndelungată”, a mai spus Gabriela Firea.

Primarul a adăugat că în luna iunie s-a întâlnit cu ambasadorul Japoniei în România şi atunci a propus ca din cele 19 spitale din subordinea Primăriei Capitalei, unul să fie inclus într-un program pilot de pregătire a unui spital pentru cutremur, fiind atunci ales Spitalul Colţea.

Gabriela Firea a mai spus că, în zilele următoare, va face o vizita împreună cu viceprimarul în clădirea veche a municipalităţii, pentru a pregăti tot ce este nevoie în cazul unui eventual cutremur.

„Văzând cu câtă seriozitate este abordat acest subiect, mă simt puţin mai sigură şi mai pregătită pentru o situaţie pe care nu ne-o dorim”, a mai spus primarul Capitalei.

Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat că Bucureştiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa şi de aceea românii trebuie să înveţe de la specialişti cum să folosească cele mai bune tehnologii anticutremur.

Potrivit ultimelor date privind imobilele expertizate tehnic din punct de vedere seismic, actualizate de Primăria Capitalei în 9 septembrie, în Bucureşti sunt foarte multe imobile care necesită lucrări ample de consolidare, 173 fiind cu risc seismic extrem de ridicat, încadrate în clasa I, alte 183 fiind catalogate drept „pericol public”.

LISTA clădirilor cu risc seismic

Situaţii prezentate recent de Ministerul Dezvoltării indică faptul că în Bucureşti, un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.

Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de "fondul construit vechi, din zona centrală", dar şi de "condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii". Un alt motiv este acela că "perioada proprie de vibraţie, de 1,4 - 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi".