Banii pot cumpăra fericirea, s-a demonstrat ştiinţific. Există, totuşi, un risc enorm

Banii pot cumpăra fericirea, însă există un nivel optim al venitului care poate face o persoană fericită, după care totul poate deveni foarte riscant.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Banii pot cumpăra fericirea, însă există un nivel optim al venitului care poate face o persoană fericită, după care totul poate deveni foarte riscant.

Banii pot cumpăra fericirea, s-a demonstrat ştiinţific, iar suma respectivă variază la nivel mondial, conform concluziei unui studiu publicat de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Purdue din Statele Unite.

"Poate fi surprinzător deoarece ceea ce vedem la televizor şi ceea ce ni se spune în reclame este că nu există o limită în ceea ce priveşte suma necesară pentru a fi fericiţi, însă acum observăm nişte praguri", a notat Andrew T. Jebb, autor principal al studiului, în concluziile publicate pe site-ul universităţii.

"Au existat la un moment dat dezbateri cu privire la punctul în care banii nu mai au influenţă asupra nivelului de bunăstare. Am descoperit că pragul venitului ideal este de 95.000 de dolari pentru evaluarea (calităţii) vieţii şi între 60.000 şi 75.000 de dolari pentru bunăstarea emoţională", a explicat specialistul din cadrul Departamentului de Ştiinţe psihologice adăugând că această sumă "este valabilă pentru indivizi şi ar putea fi mai mare în cazul familiilor".

Bunăstarea emoţională include emoţiile de zi cu zi, precum sentimentele de fericire, încântare, tristeţe sau supărare. Evaluarea calităţii vieţii reprezintă o estimare a stării generale a unei persoane şi este mult mai probabil influenţată de aspiraţiile înalte şi de comparaţiile cu alţi indivizi.

"Au (fost observate) variaţii considerabile la nivel mondial, saţietatea în ceea ce priveşte satisfacţia faţă de viaţă făcându-şi simţită prezenţa mai târziu în regiunile înstărite", a adăugat Jebb. "Motivul ar putea fi faptul că evaluările tind să fie influenţate într-o măsură mai mare de standardele în funcţie de care indivizii se compară între ei", a explicat cercetătorul.

Studiul, realizat de Jebb alături de Louis Tay, profesor asistent de ştiinţe psihologice în cadrul Universităţii Purdue, a fost publicat în jurnalul Nature Human Behaviour.

Cercetarea a fost realizată pe baza informaţiilor din cadrul unui sondaj Gallup la nivel mondial, efectuat pe un număr de peste 1,7 milioane de persoane din 164 de ţări, iar estimările au fost formulate ca medii bazate pe puterea de cumpărare şi pe întrebări referitoare la nivelul general de satisfacţie şi bunăstare.

Studiul a descoperit de asemenea că odată atins acest prag, alte creşteri ulterioare ale venitului tind să fie asociate cu reducerea nivelului de satisfacţie şi a bunăstării. Oamenii de ştiinţă explică acest lucru prin faptul că banii sunt importanţi pentru îndeplinirea nevoilor de bază, cumpărarea celor necesare şi, eventual, achitarea datoriilor. Însă, până la un punct. După ce necesarul lor este satisfăcut, oamenii pot deveni predispuşi la acumularea de bunuri materiale suplimentare şi la efectuarea de comparaţii sociale care pot, în mod ironic, să afecteze negativ nivelul de bunăstare.

"În acest punct ei se întreabă: "Cum o duc în general?" şi "Cum mă compar cu alţi oameni?". Micul declin face ca nivelul de bunăstare al unui individ să fie apropiat de cel al altora care au venituri mai reduse, probabil din cauza costurilor asociate cu veniturile ridicate", a explicat Jebb.

"Aceste descoperiri adresează problema banilor şi a fericirii îndelung disputată în diferite culturi. Banii reprezintă doar o parte din ceea ce ne face fericiţi", a precizat acesta. (sursa)