"Spoofed", noua înşelătorie la care românii pică în plasă. Escrocii se prezintă drept specialişti în securitate cibernetică

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează, marţi, că este continuată campania de apeluri ”spoofed” în care atacatorii se prezintă la telefon drept angajaţi ai instituţiei.

• Arsenalul găsit de poliţişti după ce i-au prins pe bătăuşii din Pantelimon. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Bilanț sumbru după atacurile din Liban. Aproape 500 de morți, peste 1.600 de răniți. Netanyahu: Războiul Israelului nu e cu voi, e cu Hezbollah

Specialiştii DNSC explică, marţi, cum funcţionează tentativa de fraudă. Persoana este contactată de pe un număr de telefon care pare a fi asociat DNSC, relatează news.ro.

”În realitate, numărul afişat pe ecranul destinatarului nu este numărul real al apelantului. Pentru a atrage potenţiale victime în capcană, atacatorii folosesc o tehnică numită SPOOFING, în care atacatorul foloseşte tehnologia Voice over IP (VoiceIP) pentru a apela victima, preluarea informaţiilor de contact făcându-se fără acordul instituţie sau a persoanei fizice. Este nevoie doar de cunoaşterea numărului de telefon sau a detaliilor de contact ale acestora. Astfel, nu se pot bloca astfel de iniţiative la nivelul furnizorului de servicii telecom”, au transmis specialiştii.

Escrocii vor să câştige încrederea oamenilor

Există instrumente online care oferă astfel de servicii de tip spoofing, de cele mai multe ori în regim de plată pe minut de conversaţie. Specialiştii explică, însă, că atacatorii nu depind de aceste servicii şi îşi pot crea propriul instrument de acest fel cu resurse relativ limitate.

”Este necesară doar ascunderea numărului iniţial şi înlocuirea lui cu o imagine falsă. Atacatorii se folosesc de această imagine falsă pentru a câştiga încrederea victimei”, a mai transmis DNSC.

Atacul începe cu un apel de la o persoană care pretinde că este angajat al Directoratului, dar fără a se folosi vreun nume. Sunt folosite numerele de telefon ale Secretariatului, dar şi cel de la Resurse Umane. Apelantul afirmă că doreşte să ajute victimele să recupereze sumele pierdute. Solicită apoi următoarele date personale: nume complet, cod IBAN şi ultimele 6 cifre din CNP. În realitate, în spatele apelurilor se află atacatori care se dau drept angajaţi DNSC.

Specialiştii transmit şi recomandări:

• DNSC nu va apela niciodată utilizatorii pentru a le promite oportunitatea de recuperare a sumelor pierdute.
• DNSC nu va cere niciodată utilizatorilor să furnizeze telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare, sau de carduri bancare), în urma unor apeluri efectuate de instituţie.
• Verificaţi întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituţie, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil.
• Raportaţi astfel de apeluri către organizaţia impersonalizată pentru a atrage atenţia cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de iniţiative frauduloase.
• În cazul în care aţi furnizat date de card, sesizaţi imediat banca, iar dacă aţi fost păgubit, depuneţi o plângere la Poliţie (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) şi notificaţi DNSC (telefon 1911 sau platforma PNRISC:  https://pnrisc.dnsc.ro/)
• Nu în ultimul rând, contribuiţi la răspândirea acestor avertizări şi către alţi utilizatori, pentru a reduce şansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes!