Ce recompensă primesc de la stat vânătorii de comori, pentru fiecare descoperire arheologică. Uneori uită răsplata

Vânătorii de comori nu sunt doar personaje din filme, ci și oameni reali, pasionați de istorie și aventură. În România, numărul căutătorilor de artefacte este în creștere, mai ales că descoperirile le pot aduce sume impresionante. Recent, un jandarm din Botoșani a găsit un topor mai vechi decât piramidele din Egipt. Teoretic, statul ar trebui să-i recompenseze pe cei care aduc la lumină astfel de comori, dar în realitate, lucrurile nu stau întotdeauna așa. 

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

În imagini este doar una din sutele de descoperiri făcute de Ştefan Iossi, un vânător de comori din Timiş. Şi-a descoperit pasiunea pentru metalele îngropate în pământ în urmă cu şapte ani şi a transformat-o în meserie de zi cu zi.

"Cea mai importantă descoperire a mea - un tezaur de monede geto-dacice de argint. Chiar din perioada coifului dacic, acela care s-a furat, undeva la 2400 de ani vechime", spune Ştefan Iossi, vânător de comori. "Am săpat groapa mai adânc, mi-a venit al doilea semnal, după care am început să scot moneda după moneda şi am reuşit să scot 19 monede de argint geto-dacice", adaugă el.

Şi nu este singura descoperire istorică. Zilele trecute, un jandarm din Botoşani a găsit un topor mai vechi decât piramidele. "Din ce m-am informat eu, ar fi cam din perioada Cucuteni, epoca neolitică, având aproximativ 4500 de ani înaintea erei noastre. Artefactul se afla la o adâncime de aproximativ 40-50 de centimetri, să spun aşa, iar bucuria a fost una foarte mare. Că nu am mai avut aşa descoperiri până acum. Toporul a fost predat următoarea zi la Direcţia Judeţeană de Cultură Botoşani, conform legii", Romică Păduraru, jandarm.

Ce recompensă primesc vânătorii de comori

Legea spune ca pentru fiecare detector de metale este nevoie de autorizație iar orice descoperire arheologică trebuie anunțată în termen de 72 de ore și predată statului, iar în schimb, descoperitorii pot primi o recompensă de până la 45% din valoarea obiectului. 

Doar că de multe ori, autorităţile uită de recompense. "Din păcate, nu am fost răsplătit niciodată, deşi am predat foarte multe obiecte importante. Dacă cei de la muzee ar răsplăti cu o bonificaţie, să se respecte pentru căutători, nu ar mai încuraja braconajul, detectarea la negru", spune Ştefan Iossi, vânător de comori.

Pentru a obţine autorizaţia pentru detector, proprietarul trebuie să depună o cerere la Poliţia Judeţeană şi să plătească o taxă de 10 lei. Preţurile pentru detectoarele de metale pornesc de la 1500 de lei şi pot ajunge la 10.000 de lei. Există inclusiv detectoare pentru copii.

"Cele pentru copii îşi fac şi ele treaba la modul că pot detecta undeva la 10-15 centimetri în sol, sunt uşoare ca greutate, în funcţie de vârsta copilului, iar cele pentru adulţi au o adâncime mai mare, o discriminare mai bună, adică deosebirea între metale o face ceva mai bine. Aceasta este ceva mai sensibilă, are o sensibilitate crescută la metale preţioase, cum ar fi aurul", a declarat Adrian Siloci, manager vânzări.

Peste 20.000 de români au autorizaţie pentru detectoare de metale. Sunt destui şi cei în ilegalitate. "Anul trecut au fost depistate 38 de persoane care foloseau detectoarele de metale fără autorizaţie, iar în patru situaţii au fost întocmite dosare penale pentru că au folosit detectoarele de metale pe situri arheologice", spune Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt IGPR.

Amenzile pentru cei cu aparate neînregistrate sunt între 2.000 și 10.000 de lei, iar pentru cei care le folosesc în situri arheologice, până la 25.000 de lei.