Ce sunt Deniile din Postul Paştelui şi ce semnificaţie au

Într-o perioadă în care românii sunt mai mult cu gândul la Paşte şi la Florii, trebuie să ştim că, între cele două momente, un punct important îl reprezintă Deniile, respectiv Deniile din Postul Paştelui care sunt săvârşite începând cu Seara Floriilor şi până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

• Surse Observator: Ilie Bolojan îi cere explicaţii lui Ciolacu, după scandalul declanşat de emisarul Sprînceană

• Deniile aduc aminte, printre altele, de patimile Mântuitorului.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, denia este o slujbă religioasă care se face seara în fiecare zi a săptămânii dinaintea Paștilor, însă crestinortodox.ro ne învaţă să căutăm în profunzimea cuvântului, astfel aflăm că denie provine din slavonescul "vdenie" şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Deniile aduc aminte atât de patimile suferite de Isus, cât şi de anumite ritualuri sau de pilde date omului şi din care acesta are de reţinut anumite aspecte.

Ce semnificaţie au Deniile

Deniile din Săptămâna Patimilor au semnificaţii diferite, în funcţie de zi. Astfel, conform crestinortodox.ro, în timpul Deniei de luni, de exemplu, se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că Dumnezeu este atât iubire cât şi dreptate.

Denia de marţi reprezintă pomenirea celor zece fecioare. Vorbim despre cinci fecioare cu candelă şi cinci fecioare care au şi candelă, dar şi ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totală nepăsare de ceilalţi, iar candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Denia din Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri aduce în atenţie pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa. Miercuri este, însă, şi ziua în care Iuda l-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginţi. Avem de a face cu simboluri ale pocăinţei şi îndreptării omului păcătos.

Denia de joi seara înseamnă citirea celor 12 Evanghelii şi scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în naosul bisericii. În momentul în care preotul citeşte din cele 12 Evanghelii, se obişnuieşte ca cei mai mulţi dintre credincioşi să aprindă lumânări şi să se aşeze în genunchi.

Cu cât ne apropiem mai mult de momentul Învierii, avem de parcurs alte etape: În Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, înfricoşătoarelor şi mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului şi mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul; În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiţi.

Anul acesta, Paştele Ortodox este pe 2 mai

Anul acesta, credincioşii sărbătoresc Paştele Ortodox pe 2 mai. Deşi, faţă de anul trecut, credincioşii vor putea merge la biserică, la slujba de Înviere, lor li se recomandă, în continuare, să poarte mască de protecţie şi să păstreze distanţa socială astfel încât să nu avem din nou o explozie a cazurilor de infectare cu noul coronavirus.

Indiferent de situaţie, reprezentanţii bisericii ne reamintesc că totul se poate rezuma la momentul din Sâmbăta Mare, respectiv din timpul slujbei de Înviere, când "ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le".