Ce TRATAT există între România şi Serbia şi cum ar putea fi adus în ţară Sebastian Ghiţă

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut, în cursul nopţii trecute, în Belgrad, Serbia, şi, potrivit autorităţilor, extrădarea sa poate dura de la câteva zile la maximum o lună.

Între România şi Serbia nu există acord de extrădare, dar este în vigoare un tratat, prin declaraţie de succesiune, încheiat între Rep. Populară Română şi Rep. Populară Federativă Iugoslavia, ratificat în 1961.

Ghiţă va fi dus la Belgrad în faţa unui judecător care va decide extrădarea.

"În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, în cursul acestei nopţi, în Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.

Mulţumim reprezentanţilor instituţiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croaţia, Austria, Italia şi Franţa, precum şi partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz. Schimbul de date şi informaţii a avut loc prin CCPI, ENFAS şi PNR. În momentul depistarii, cel în cauză a prezentat pentru legitimare, documente false, care prezintă însemnele unui stat din U.E", se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

În prezent, se derulează procedura legală în astfel de situaţii, a mai precizat IGPR.

Cum ar putea fi adus în ţară Sebastian Ghiţă

Între România şi Serbia nu există acord de extrădare, dar este în vigoare un tratat, prin declaraţie de succesiune, încheiat între Rep. Populară Română şi Rep. Populară Federativă Iugoslavia, ratificat în 1961. 

Potrivit Tratatului, părţile se obligă să-şi extrădeze reciproc, la cerere, persoane aflate pe teritoriul lor, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei.

"Extrădarea în vederea urmăririi penale şi judecării se admite numai pentru infracţiunea pentru care, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, se poate da o pedeapsă mai mare de un an privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai grea", prevede documentul.

În tratat se menţionează că extrădarea nu are loc în cazul când persoana a cărei extrădare se cere a săvârşit o infracţiune de natură politică, o infracţiune pur militară (care constă exclusiv în încălcarea obligaţiilor militare) sau o infracţiune de presă.

De asemenea, extrădarea nu are loc dacă persoana a cărei extrădare se cere este, la data primirii cererii de extrădare, cetăţean al Părţii Contractante solicitate sau infracţiunea este săvîrşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate.

"La cererea de extrădare se anexează:

a) copia certificată a mandatului de arestare (decizia organului competent despre privare de libertate) sau a hotărârii de condamnare cu menţiunea că este definitivă. În aceste acte trebuie să se expună starea de fapt, cu indicarea timpului şi locului săvârşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică. Dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica după posibilitate şi dat privind cuantumul stabilit sau probabil al acestora;

b) textul legii penale în care se încadrează infracţiunea pentru care se cere extrădarea, atât al Părţii Contractante solicitante, cât şi al statului pe teritoriul căruia s-a săvîâşit infracţiunea;

c) dovezi şi date despre cetăţenia persoanei a cărei extrădare se cere, date şi mijloace pentru stabilirea identităţii acesteia (semnalmente, fotografia, amprente digitale), dacă persoana cerută nu este identificată pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, ca şi date despre adresa acesteia, toate acestea în măsura în care este posibil", se mai arată în Tratat.

Documentul mai prevede că, dacă autorităţile sârbe consideră că sunt necesare date suplimentare, vor cere părţii române, ca, într-un termen nu mai lung de două luni, să-i trimită aceste date.

"La cererea Părţii Contractante solicitante, termenul de mai sus se poate prelungi. Dacă în termenul fixat sau prelungit nu se primesc datele cerute, procedura de extrădare va înceta, iar persoana a cărei extrădare se cere, va fi pusă în libertate. Procedura va continua dacă ulterior se primesc datele cerute", se mai arată în Tratat.

Informaţii iniţiale indicau că nu există un tratat de extrădare, estimând la o lună termenul în care Sebastian Ghiţă ar putea fi adus în ţară.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad, în noaptea de joi spre vineri. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.