#COLECTIV - UN AN. Tragedia din Colectiv. CAUZE şi EXPLICAŢII

CAUZE

UN AN DE LA COLECTIV. În martie 2016, la cinci luni după incendiu, Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă (INSEMEX) a prezentat raportul privind incendiul din Colectiv.

UN AN DE LA COLECTIV. Potrivit acestuia, principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică. Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.

UN AN DE LA COLECTIV. Documentul menţionează că, după aprinderea artificiilor pentru a doua oară în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, o scânteie a ajuns pe stâlpul de lângă scenă, acoperit cu burete de antifonare, iar în patru secunde flăcările au ajuns şi la tavan, iar în scurt timp din plafon au început să cadă picături fierbinţi de spumă poliuretanică topită.

UN AN DE LA COLECTIV. Spuma poliuretanică este considerată un combustibil periculos, din cauza uşurinţei cu care se aprinde, a combustibilităţii ridicate şi a toxicităţii mari a gazelor de ardere produse.

UN AN DE LA COLECTIV. Specialiştii în incendii de la Petroşani arată în raport că spuma poliuretanică se descompune în general la 180 de grade Celsius şi la aproximativ 300 se autoaprinde. În club, temperatura a ajuns la peste 600 de grade Celsius, iar la nivelul tavanului au fost peste 1.000 de grade.

UN AN DE LA COLECTIV. Raportul INSEMEX menţionează că viteza de propagare a flăcărilor de fost de 2,3 metri pe secundă, astfel că jumătate de tavan s-a aprins instantaneu.

UN AN DE LA COLECTIV. Cadrul metalic de pe care au fost lansate artificiile se afla la nici patru metri de stâlpul care s-a aprins. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care solistul trupei Goodbye to Gravity observă flacăra, la şapte secunde de când artificiile nu mai ardeau.

UN AN DE LA COLECTIV. În club existau cinci extinctoare, depozitate însă într-o încăpere separată, în care era şi tabloul electric. Inginerii de la Petroşani au găsit după încendiu un singur stingător care fusese folosit.

UN AN DE LA COLECTIV. Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici, doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic.

UN AN DE LA COLECTIV. De altfel buretele poliuretanic este menţionat şi în expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile cerută de procurori în dosarul Colectiv, care relevă că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.

UN AN DE LA COLECTIV. Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie citează în raportul său specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului, arată că „produsul este un material combustibil". "Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii", se arată în raportul depus la Parchet.

EXPLICAŢII

UN AN DE LA COLECTIV. Tot în martie 2016 a apărut şi raportul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) privind intervenţia de la Colectiv.

UN AN DE LA COLECTIV. Potrivit raportului, intitulat ”Lecţii învăţate - Colectiv”, ISU Bucureşti a trimis la Colectiv, după primul apel la 112, efectuat la ora 22.32, deci chiar în primul minut al incendiului, un echipaj de prim ajutor şi unul SMURD cu medic. Şi după al doilea apel, în care se vorbeşte despre un posibil număr mare de victime, s-a luat decizia să se aştepte ca primele echipaje să ajungă la faţa locului.

UN AN DE LA COLECTIV. Despre felul în care s-a desfăşurat intervenţia reprezentanţii DSU spun că problemele apărute sunt unele punctuale şi nu au avut un impact semnificativ asupra eficienţei intervenţiei structurilor de urgenţă la locul incendiului: ”Apreciem că s-a desfăşurat în parametri corespunzători, inclusiv pe baza comparaţiei cu intervenţiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare la nivel internaţional”.

UN AN DE LA COLECTIV. Una dintre problemele identificate în urma analizei este dificultatea de a se stabili un număr estimativ de victime, cât mai apropiat de realitate.

UN AN DE LA COLECTIV. Potrivit DSU, la primul apel efectuat pe numărul 112, la ora 22.32, ”nu se certifică faptul că există posibilitatea unui număr mare de victime”. În acest caz, dispecerul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a alertat subunitatea din raionul de intervenţie şi s-au trimis trei autospeciale cu apă şi spumă, o autoscară şi un echipaj de prim ajutor şi un echipa SMURD cu medic.

UN AN DE LA COLECTIV. Dispecerul de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) a trimis o ambulanţă cu medic.

UN AN DE LA COLECTIV. Din această situaţie, reprezentanţii DSU care au realizat analiza au înţeles că este cazul ca dispecerul să pună mai multe întrebări, însă fără întârzierea alertării echipajelor.

UN AN DE LA COLECTIV. Raportul DSU relevă că la cel de-al doilea apel înregistrat la 112, la ora 22.33, se transmite că este ”un posibil număr mare de victime surprinse” în incendiu.

UN AN DE LA COLECTIV. Drept răspuns, la ISU Bucureşti ”se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”, în timp ce SABI ”comunică că trimit la faţa locului toate resursele disponibile”.

UN AN DE LA COLECTIV. Analiza DSU prezentată miercuri propune ca forţele suplimentare să fie trimise imediat ce sunt anunţate în dispecerat informaţii noi, indiferent de sursa acestora şi chiar dacă exită riscul să fie trimise forţe care, ulterior, să fie rechemate la bază.

UN AN DE LA COLECTIV. Referitor la cele două apeluri, DSU precizează că acestea au fost reconstituite în urma discuţiilor purtate cu dispecerii, iar în cazul celui de-al doilea - prin ascultarea înregistrării apărute în presă, pentru că STS nu a pus la dispoziţie înregistrările, motivând că sunt parte într-o anchetă.

UN AN DE LA COLECTIV. În 18 februarie fusese postată pe pagina de Facebook "Colectiv Pentru Viitor" o înregistrare prezentată drept primul apel la 112 în noaptea incendiului din Colectiv, efectuat la ora 22.32. Cel care a efectuat acest apel spune că a dat adresa exactă, a spus că ”ard nişte oameni” şi că ”sunt foarte mulţi!”.

UN AN DE LA COLECTIV. O altă problemă identificată în raportul DSU a fost că adresa anunţată la 112 a fost strada Tăbăcarilor, unde poarta de intrare era închisă, iar accesul se făcea pe partea opusă. Astfel intervenţia a mai fost întârziată cu câteva minute.

UN AN DE LA COLECTIV. Problematică a fost şi comunicarea. Canalele folosite pe staţiile TETRA ale echipajelor făceau ca mesajele să fie trimise individual pentru fiecare echipaj pentru că, pe grupul general, se comunicau toate datele intervenţiilor în desfăşurare din întreg Bucureştiul şi judeţul Ilfov. Acest fapt a făcut, în primul rând, să se întârzie timpul de plecare intervenţie.

UN AN DE LA COLECTIV. Din noiembrie 2015, la scurt timp după tragedia din Colectiv, s-a luat hotărârea să se schimbe procedura de alertare prin staţii, astfel încât să fie folosite grupurile de comunicare şi nu alertarea individuală a fiecărui echipaj.

UN AN DE LA COLECTIV. Tot la capitolul comunicare, echipajele ISU-SMURD şi cele ale Ambulanţei au comunicat pe frecvenţe diferite. Astfel informaţiile privind locul în care a fost transportat fiecare pacient. s-au centralizat mai greu.

UN AN DE LA COLECTIV. ”S-a constatat că nu s-a trecut pe o frecvenţă comună a tuturor forţelor de intervenţie. Fiecare maşină care a fost acolo comunica cu dispeceratul prin staţie şi bloca uneori medicul coordonator”, se arată în raport.

UN AN DE LA COLECTIV. Primele forţe, se arată în raport, au ajuns la Colectiv la ora 22.43 şi au evaluat situaţia cerând declanşarea planului roşu. Însă o autospecială de transport şi preluare victime multiple a fost trimisă de la un detaşament apropiat, şi nu de la Spitalul Floreasca de unde avea posibilitatea să aducă personal medical.

UN AN DE LA COLECTIV. În raport se mai aminteşte şi că rudele unuia dintre pacienţi, care fusese transferat la un spital din Austria, au fost anunţate de spitalul din Bucureşti că victima a fost transportată în Belgia, unde acestea s-au şi deplasat.

UN AN DE LA COLECTIV. ”Intervenţie perfectă nu există niciunde în lume, am spus că orice intervenţie este perfectibilă. Nu folosim pricipiul să facem pe unii de ruşine şi să acuzăm. Vrem să îmbunătăţim o intervenţie comeplexă să identificăm bunele parctici care nu sunt procedurate, ca să devină un lucru permanent şi totodată să perfecţionăm ceea trebuie perfecţionat. Pentru că sunt foarte multe lucruri care au funcţionat perfect, fără ca nimeni în România, şi nici în Europa să nu se fi confruntat cu aşa ceva”, a spus Raed Arafat.

CONCLUZII

UN AN DE LA COLECTIV. Pe 22 martie 2016 apare şi raportul Corpului de control al primului-ministru, care recunoaşte că intervenţia la incendiul de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, "a fost, în mare parte, o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor", cauzele principale fiind lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară.

UN AN DE LA COLECTIV. Conform raportului Corpului de control al primului-ministru în cazul incendiului din clubul Colectiv, planul roşu de intervenţie nu a fost declanşat imediat deşi cel puţin unul dintre apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte grave. Planul a fost declanşat la 22.50, adică la 18 minute de la primele apeluri la 112 şi la 7 minute de la momentul informaţiilor primite de le echipajele aflate la locul intervenţiei.

UN AN DE LA COLECTIV. Deşi planul a fost declanşat de către prefectul Capitalei, "există elemente de incertitudine" privind comunicarea acestui fapt către toate entităţile implicate în intervenţie, se mai menţionează în raport.

UN AN DE LA COLECTIV. Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti a comunicat oficial Corpului de control al primului-ministru că nu i-a fost trimisă informarea, iar înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, de Jandarmeria Capitalei şi de Poliţia Locală Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit planul roşu de intervenţie.

UN AN DE LA COLECTIV. În cazul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), la data de 30 octombrie 2015 existau 182 de ambulanţe, din care 152 în stare de funcţionare, iar dintre acestea 76 la sută erau foarte vechi şi în situaţie de casare. De asemenea, conform legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei, la acea dată SABi ar fi trebuit să funcţioneze cu 1.740 de angajaţi, dar avea doar 868, înregistrând un deficit de 50,11 la sută.

UN AN DE LA COLECTIV. În document se mai arată că raportul DSP Bucureşti conţine date contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ceea ce ridică suspiciuni în privinţa controalelor în spitale.

UN AN DE LA COLECTIV. Raportul consemnează şi că unitatea de îngrijire a arşilor grav de la Spitalul Floireasca era la acea dată complet dotată şi funcţională atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât şi la nivelul blocului operator.

UN AN DE LA COLECTIV. Conform sursei citate, în noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost făcute 78 de operaţii în blocul operator din unitatea de îngrijire a arşilor grav de la Spitalul Floireasca, din care 67 pentru victimele incendiului din Colectiv şi 11 pentru alţi pacienţi.

UN AN DE LA COLECTIV. "Unitatea nu a fost şi nu este folosită, desi este cea mai modernă şi poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienţii cu arsuri grave", arată raportul.

UN AN DE LA COLECTIV. Totodată, notează şi că mecanismul de protecţie civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul român, deşi acesta era aplicabil.

"Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situaţia o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse şi alte demersuri", precizează Corpul de Control.

UN AN DE LA COLECTIV. La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanţe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească.

UN AN DE LA COLECTIV. "Ca notă unitară în ceea ce priveşte datele primite de la diversele entităţi implicate, s-a remarcat lipsa de coerenţă şi datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la faţa locului, numărul total de victime, numărul de pacienţi internaţi în fiecare spital, numărul de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale, numărul de pacienţi transferaţi în afara ţării şi locaţia acestora, raportările fiind confuze chiar şi-n privinţa numărului total de decese", consemnează raportul.

UN AN DE LA COLECTIV. La scurt timp după apariţia acestui raport, şeful DSU, Raed Arafat, dar şi reprezentanţi ai Corpului de Control al Guvernului au fost audiaţi în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaţilor în cazul anchetei privind reacţia autorităţilor medicale şi din sistemul de urgenţă la incendiul din clubul Colectiv.

UN AN DE LA COLECTIV. Rudele victimelor şi supravieţuitorii tragediei din clubul Colectiv au anunţat apoi constituirea unei asociaţii, în numele căreia vor face plângeri penale împotriva fostului ministru Nicolae Bănicioiu, a secretarului de stat Raed Arafat şi a managerilor de spitale, ei susţinând că au fost minţiţi de autorităţi şi că răniţii au fost infectaţi în spitale, nefiind transferaţi la timp în unităţi medicale din străinătate.

UN AN DE LA COLECTIV. În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.

UN AN DE LA COLECTIV. În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.Tragedia a avut loc în timpul unui concert susţinut de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity. Înfiinţată în 2011, din formaţie făceau parte Andrei Găluţ (solist), Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Ţelea (chitară) şi Mihai Alexandru (chitară). Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.