Cum explică CNA decizia de a şterge de pe Youtube un video cu opinia unui jurnalist: "Este una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public"

Consiliul Naţional al Audiovizualui consideră declaraţia jurnalistului Marius Tucă una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public, semnalând confuzia între opinie şi fapt, acuzaţiile nefondate aduse instituţiilor statului şi transmiterea unei realităţi alternative bazate pe percepţii personale radicalizate. Consiliul subliniază că este o încălcare flagrantă a deontologiei jurnalistice, care necesită o sancţiune proporţională pentru protejarea spaţiului democratic şi a încrederii în instituţii, considerând-o o dezinformare clară ce trebuie tratată ca atare.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a publicat luni justificarea cu privire la eliminarea materialului audiovizual cu titlul „Democraţia a fost călcată în picioare” de pe platforma de partajare a materialelor video YouTube, canal Mariustucashow @mariustucashow.

Conform instituţiei: CNA nu "a dat jos o emisiune" a jurnalistului Marius Tucă, ci a decis să solicite platformei YouTube să acţioneze împotriva unui conţinut ilegal - prin eliminare, respectiv un clip video de scurtă durată (3 minute şi 26 secunde).

Explicaţia CNA

Considerentele care au stat la baza deciziei majoritare a Consiliului potrivit căreia materialul video analizat reprezintă conţinut ilegal, în sensul că este un conţinut cu caracter de dezinformare gravă, au la bază prevederile Directivei privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudenţa CEDO, Constituţia României, Legea Audiovizualului nr. 504, precum şi normele deontologice ale profesiei*. Astfel :

Utilizarea improprie a expresiei „lovitură de stat” şi implicaţiile acesteia:

• Jurnalistul utilizează expresia „lovitură de stat” în mod repetat în raport cu deciziile Biroului Electoral Central - BEC şi Curţii Constituţionale a României - CCR. Definiţia consacrată a acestui termen se referă la un act rapid, neconstituţional şi violent prin care se răstoarnă un regim legitim şi se preia puterea politică. BEC este o autoritate administrativă care nu are competenţe decizionale politice, iar CCR are rolul de garant al Constituţiei. Ambele şi-au exercitat atribuţiile conform legii. Mai mult, toate deciziile BEC sunt validate de CCR, ceea ce exclude posibilitatea unei acţiuni ilegale izolate. Afirmaţiile că „membrii BEC au fost puşi să redacteze înainte de a hotărî”, „nişte anonimi de la BEC” ar fi „tăiat democraţia” reprezintă o formă gravă de denaturare a realităţii. O instituţie care funcţionează în limitele legii, sub controlul constituţional, nu poate comite o lovitură de stat.

Caracterul intenţionat, repetitiv şi programatic al comunicării:

• Transcriptul materialului arată o intenţie clară de inducere a unei percepţii ostile, folosind expresii precum „lovitură de stat”, „ca hoţii”, „au tăiat democraţia”, „au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta şi aşa mafiot”. Acestea nu sunt simple opinii emise în spaţiul public, ci afirmaţii sistematice, repetate, într-o intervenţie video planificată, cu scopul evident de a dezinforma publicul şi de a crea imaginea unei alte realităţi.

Deplasarea opiniei spre revendicarea unei cunoaşteri false:

• Afirmaţiile jurnalistului nu sunt prezentate ca opinii personale, ci ca fapte incontestabile. În contextul materialului analizat, expresii precum „nu putem să trecem peste asta” sau „nu are voie să candideze din nu ştiu ce cauze” denotă un refuz al oricărui dubiu. Jurnalistul pretinde, implicit, că deţine adevărul absolut şi că instituţiile statului acţionează abuziv şi ilegal în mod deliberat. În epistemologie, o astfel de afirmaţie se apropie de o revendicare de cunoaştere. Dar dacă este falsă sau nefondată, aceasta devine manipulatoare. Jurnalistul nu îşi exprimă doar o nemulţumire, ci construieşte o versiune alternativă a realităţii, fără probe.

Încălcarea gravă a regulilor jurnalistice consacrate: Afirmaţiile jurnalistului încalcă cel puţin patru dintre principiile de bază ale jurnalismului:

•  Adevărul – afirmaţiile nu sunt susţinute de probe sau documente ;
•  Verificarea – nu sunt menţionate surse independente sau justificări legale ;
•  Separarea faptelor de opinii – afirmaţiile sunt prezentate ca fapte certe ;
•  Responsabilitatea socială – limbajul folosit poate inflama publicul şi submina încrederea în stat. Afirmaţiile jurnalistului („au tăiat democraţia”, „lucrează împotriva cetăţeanului”) sunt formulate ca judecăţi de valoare absolute, fără delimitare între emoţie şi informaţie. Astfel, publicul nu mai poate distinge între ceea ce este opinie şi ceea ce este fapt.

Subminarea autorităţilor constituţionale:

• Jurnalistul atacă BEC – instituţie reglementată prin Legea nr. 370/2004 – şi CCR – garantul Constituţiei conform Art. 142 din Constituţia României. Acuzaţia de „lovitură de stat” la adresa acestor instituţii, fără dovezi, constituie un atac simbolic asupra arhitecturii constituţionale a României. Este un derapaj grav, care poate genera neîncredere publică în funcţionarea democratică a alegerilor.

Depăşirea limitelor libertăţii de exprimare:

• CEDO protejează opiniile politice, dar nu protejează calomnia, dezinformarea sau afirmaţiile factuale false. În cauza Lingens vs. Austria, Curtea a decis că exprimarea unei opinii trebuie să aibă o bază factuală. În acest caz, jurnalistul face o acuzaţie extrem de gravă (lovitură de stat), fără nicio bază legală sau probatorie. Mesajul jurnalistului Marius Tucă a fost reclamat pe considerentul că legea ar fi fost încălcată. Consiliul a analizat conţinutul mesajului, plasat în ansamblul mesajelor cu conţinut de informaţii false şi de instigare la manifestări de furie populară de amploare. Manifestările de această natură care au avut loc în ultimele săptămâni au demonstrat că există o cotă de violenţă manifestă – au fost atacaţi jandarmii, au fost agresaţi ziarişti, au avut loc incendieri şi au fost vandalizate maşinile unor televiziuni. Judecarea mesajului nu trebuie să fie înţeleasă ca fiind adresată autorului, ci mesajului în sine, care a făcut parte dintr-o serie de mesaje care, în ansamblul lor, contribuie la instigarea la ură şi la violenţă prin valorificarea unor informaţii false.

Referitor la afirmaţiile că CNA nu are atribuţii în online sau în ceea ce priveşte eliminarea unui conţinut ilegal, inclusiv a unui conţinut cu caracter de dezinformare, Consiul face următoarele clarificări:

Consiliul Naţional al Audiovizualului îşi desfăşoară activitatea cu deplin respect faţă de libertatea de exprimare şi pluralismul mass-media, principii fundamentale în orice societate democratică. Totodată, CNA are obligaţia legală de a acţiona, în limitele competenţelor conferite de legislaţia naţională şi europeană, pentru a proteja publicul împotriva conţinutului ilegal.

Începând cu anul 2024, România a transpus în legislaţia naţională Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) prin Legea nr. 50/2024. Conform acestei legi :

•  Art. 11 alin. (1) din Legea 50/2024 prevede expres că autorităţile competente pot emite ordine de eliminare a conţinutului ilegal, în temeiul articolului 9 din DSA.
•  Potrivit Anexei nr. 1 a Legii 50/2024, CNA este desemnată ca autoritate competentă pentru conţinuturile care intră sub incidenţa Legii audiovizualului nr. 504/2002, deci inclusiv pentru conţinuturile media audiovizuale distribuite prin intermediul platformelor de partajare a materialelor video sau a altor servicii relevante acoperite de DSA.

Anul trecut, România a fost ţinta unei agresiuni informatice majore, cu scopul de a deturna procesele electorale. Atacul a fost obiectivat de ascensiunea artificială, ilicită a unor actori politici pentru a se facilita accesul acestora la poziţii de influenţă politică de la nivelul Parlamentului sau al Preşedinţiei. Mecanismele folosite în cadrul acestui proces au fost expuse public post factum şi au constat în promovarea unui volum uriaş de mesaje inautentice pe unele platforme digitale. CNA a fost prima instituţie care a reacţionat oficial faţă de atacul care a pus România într-un pericol major. A doua zi după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale, CNA a identificat în platforma TikTok comportamente neautentice, destinate să compromită procesul electoral. Autoritatea a transmis o alertă către Comisia Europeană care a declanşat o anchetă la adresa platformei.

CNA reiterează faptul că nu emite ordine de eliminare pentru opinii, satire sau dezbateri, ci doar în cazurile în care conţinutul este ilegal potrivit legislaţiei în vigoare, cum ar fi :

•  instigarea la ură ;
•  incitarea la violenţă ;
•  dezinformarea cu caracter periculos care afectează sănătatea publică, securitatea naţională sau integritatea proceselor democratice – atunci când acestea sunt reglementate în mod explicit de legislaţie (de exemplu, în perioada alegerilor sau în situaţii de urgenţă declarată).
•  Art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului garantează libertatea de exprimare, dar nu exclude răspunderea legală pentru difuzarea de conţinut ilegal. Libertatea de exprimare nu protejează comunicarea de informaţii false, atunci când acestea produc prejudicii concrete şi sunt încadrate legal ca atare.

Având în vedere cele expuse, Consiliul Naţional al Audiovizualului îşi menţine decizia de a solicita platformei YouTube să acţioneze împotriva conţinutului ilegal analizat, prin eliminarea acestuia.