DECIZIE în cazul atentatului dejucat la Târgu Secuiesc, aşteptată de la Curtea de Apel Bucureşti

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti sunt aşteptaţi să dea, vineri, o decizie în dosarul atentatului care ar fi urmat să aibă loc la 1 decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cauză în care doi etnici maghiari sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti sunt aşteptaţi să dea, vineri, o decizie în dosarul atentatului care ar fi urmat să aibă loc la 1 decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cauză în care doi etnici maghiari sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României.

Decizia nu va fi definitivă, putând fi contestată la instanţa supremă.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat ultimul termen din dosar în 24 martie, când a respins cererea procurorilor, de înlocuire a controlului judiciar cu arestarea preventivă în cazul lui Zoltan Szocs.

Instanţa a dispus, astfel, menţinerea controlului judiciar pentru ambii inculpaţi, Zoltan Szocs şi Beke Istvan Attila.

La ultimul termen al procesului, procurorul a cerut condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor, precum şi interzicerea mişcării din care făceau parte, în timp ce apărătorii au solicitat achitarea clienţilor lor.

Procurorul DIICOT a arătat că, după percheziţiile anchetatorilor, Zoltan Szocs era îngrijorat de cele întâmplate şi a influenţat martorii, iar Beke Istvan Attila chiar intenţiona să confecţioneze o bombă.

La rândul său, avocatul lui Zoltan Szocs a arătat că nu se poate vorbi în acest dosar de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în timp ce avocatul lui Beke Istvan a spus că tentativa de atentat putea fi reţinută în sarcina clientului său dacă dispozitivul ar fi fost asamblat sau dacă îl confecţiona, îl amplasa şi nu funcţiona.

În ultimul cuvânt, Zoltan Szocs a susţinut, prin translator, că nu a instigat pe nimeni, niciodată, iar Beke Istvan a spus că cea mai sigură armă împotriva minciunii este adevărul, adăugând că nu a avut nicio intenţie să detoneze "ceva" de 1 Decembrie.

Pe 19 mai 2016, Beke Istvan şi Zoltan Szocs au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, la Târgu Secuiesc.

Beke şi Szocs sunt membri ai grupării Mişcarea de Tineret ”64 de Comitate" (HVIM) Transilvania, parte a grupării maghiare omonime, de extremă-dreaptă şi care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT, începând din 2014, în România a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” - HVIM de a iniţia acţiuni violente cu scopul de a materializa obiectivele autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste, respectiv refacerea ”Ungariei Mari”.

Astfel, în 10 octombrie 2015, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în judeţul Covasna, la data de 1 decembrie 2015, “în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”, mai spun anchetatorii.

Sursa: News.ro