Dinu Săraru a murit la 92 de ani. Scriitorul şi-a petrecut ultimele momente pe patul de spital, vegheat de soţia şi fiica sa

A murit scriitorul şi dramaturgul Dinu Săraru. Omul de cultură s-a stins din viaţă în această după-amiază la Spitalul Universitar din Bucureşti. Scriitorul de 92 de ani şi-a petrecut ultimele momente pe patul de spital, vegheat de soţia şi fiica sa. Dinu Săraru s-a născut în 30 ianuarie 1932 în județul Vâlcea. A fost directorul Teatrului Mic și al Teatrului Foarte Mic din București între 1977 și 1990, și directorul Teatrului Național din București începând cu anul 2001. Însă romanele sale precum "Dragostea și revoluția", "Niște țărani" și "Clipa" i-au adus faima şi aprecierea cu mult înainte de 1990. Săraru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar a avut o  carieră impresionantă şi în jurnalism.

• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Scriitorul Dinu Săraru a murit la vârsta de 92 de ani, a anunţat pe Facebook scriitorul Ştefan Mitroi. Dinu Săraru, pe numele său complet Constantin Grigore Săraru, s-a născut la 30 ianuarie 1932, în comuna Slătioara, judeţul Vâlcea, fiu al învăţătorului Costică Săraru şi al Corneliei Săraru. Dramaturg, eseist, publicist, romancier, Dinu Săraru a dăruit 68 de ani din viaţa sa radioului românesc, 23 de ani Teatrului Mic şi după 1989, câţiva ani Teatrului Naţional din Bucureşti.

Dinu Săraru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din 1961

A debutat în presă la numai 18 ani, ca reporter la Radio România, între anii 1950-1961. A fost secretar general de redacţie la revista "Secolul 20" şi la "Luceafărul". În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Redacţiei Culturale Radio-TV. După anul 1990, a ocupat poziţiile de director general adjunct la Centrul Internaţional Ecumenic şi de membru în comitetul de direcţie al revistei "Armonia". A fost director fondator al revistei "Noi" şi director al cotidianului "Universul românesc" .

A fost fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală "Nişte ţărani", înfiinţată în iunie 1998 şi unul dintre organizatorii, din anul 1998, al Festivalului Internaţional de Film "Eco-Etno-Folk Film" de la Slătioara.

Debutul său editorial a fost o culegere de cronici şi articole dedicate teatrului, adunate sub titlul "Teatrul românesc şi interpreţi contemporani", în anul 1966. În 1973, avea să publice o nouă colecţie de cronici şi eseuri teatrale, "Al treilea gong".

A debutat ca romancier şi, totodată, s-a consacrat cu "Nişte ţărani" (1974, Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române). Cartea a fost ecranizată, în anul 1980, sub titlul "Vânătoarea de vulpi", în regia lui Mircea Daneliuc şi a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic, în 1981, cu titlul "Scenariu dramatic în şapte anotimpuri". A urmat romanul "Clipa", în 1976, montat, în premieră în 1978, la Teatrul de Stat din Constanţa, în regia lui Virgil Stoenescu.

A fost directorul Teatrului Mic din Bucureşti între anii 1977 şi 1990 şi a facut parte din Comitetul Central al P.C.R. Romanele sale pe teme ţărăneşti "Nişte ţărani", "Dragostea şi revoluţia" şi "Clipa", care i-au adus faima înainte de 1989, au fost puternic contestate de criticii literari după 1990, pentru adeziunea implicită la stilul romanului socialist, pe tema colectivizării. Romanul sau "Clipa" a fost ecranizat în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar după "Ciocoii noi cu bodyguard", regizorul Şerban Marinescu a realizat un film de lungmetraj. Printre premiile obţinute: Premiul Academiei Române pentru romanul "Nişte ţărani" sş Premiul pentru scenariul cinematografic "Clipa", potrivit libris.ro.

Dinu Săraru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din 1961 şi membru fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în 2001.