Efectele surprinzătoare ale expunerii copiilor la religie

Indiferent de cultul religios de care aparţinem suntem obişnuiţi să ne creştem copiii în spiritul religiei. Totuşi, un studiu recent arată că ce-i prea mult strică.

• Surse Observator: Ilie Bolojan îi cere explicaţii lui Ciolacu, după scandalul declanşat de emisarul Sprînceană

Indiferent de cultul religios de care aparţinem suntem obişnuiţi să ne creştem copiii în spiritul religiei. Totuşi, un studiu recent arată că ce-i prea mult strică. Mai exact, conform cercetării se pare că micuţii care au fost crescuţi într-un mediu religios au dificultăţi în a distinge între ficţiune şi realitate.

În cadrul studiului, cercetătorii arată că, în mod normal, copiii au o „sensibilitate la elementele implauzibile sau magice dintr-o naraţiune” şi pot stabili dacă personajele din poveste sunt reale sau ficţionale cu ajutorul referirii la elementele fantastice din cadrul poveştii, cum ar fi „o pânză invizibilă” sau „o sabie care te protejează de pericol de fiecare dată”.

În ceea ce priveşte copiii din familiile mai credincioase, aceştia nu tratează povestirile religioase cu acelaşi scepticism. Iniţial, autorii studiului au crezut că micuţii „le vor percepe ca fiind similare poveştilor pentru copii”, judecând „evenimentele descrise ca fiind implauzibile sau magice şi concluzionând că protagoniştii acestor naraţiuni sunt fictivi”.

Totuşi, „această predicţie este falsă”, deoarece „datorită mărturiilor adulţilor” din gospodăriile religioase, copiii „vor percepe protagoniştii din aceste naraţiuni ca fiind o persoană reală, chiar şi în cazul în care naraţiunea include evenimente imposibile”.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au stabilit că „învăţăturile religioase, mai ales expunerea la poveşti miraculoase, îi predispune pe copii să fie mai receptivi în general la lucrurile imposibile, acceptând că imposibilul poate avea loc încălcând legăturile cauzale fireşti”.