Eurobarometru PE: 70% dintre români cred că România a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE

Aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE (74%) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, fiind cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru. În cazul României, proporţia este de 70%.

• Surse: Coaliția discută demiterea ministrului de Externe, Emil Hurezeanu. Cine l-ar putea înlocui

”66% dintre cetăţenii europeni doresc ca UE să îşi asume un rol mai important în protejarea lor în faţa crizelor globale şi a riscurilor la adresa securităţii”, conform sondajului, acest punct de vedere fiind mai puternic în rândul respondenţilor mai tineri. La nivel naţional, rezultatele pentru aeastă întrebarea variază de la 87% în Suedia la 47% în România şi 44% în Polonia. Aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE (74%) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.

”Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983”, precizează autorii Eurobarometrului. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.

Contribuţia UE la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică la nivel european (35%). Respondenţii din România consideră că apartenenţa la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunităţi de angajare (42%).

89% dintre cetăţenii europeni (75% dintre români) participanţi la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face faţă provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenţii români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor viitoare.

 „Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecţiei lor. Acesta este un apel clar la acţiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetăţenii noştri să se simtă în siguranţă. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneaţă şi ambiţioasă pentru a corespunde nivelului serios de ameninţare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a declarat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

Aşteptările cetăţenilor de la Uniunea Europeană

Apărarea şi securitatea (36%), precum şi competitivitatea, economia şi industria (32%) sunt identificate de cetăţenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-şi consolida poziţia în lume.

Deşi rezultatele pentru apărare şi securitate au rămas stabile în comparaţie cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie şi industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independenţa energetică (27%), securitatea alimentară şi agricultura (25%) şi educaţia şi cercetarea (23%).

Pentru cetăţenii din România priorităţile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-şi consolida poziţia la nivel global sunt securitatea alimentară şi agricultura (32%), apărarea şi securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie şi industrie (29%) şi independenţa energetică, resurse şi infrastructură (26%).

Patru din zece europeni menţionează printre priorităţi inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (43%), urmate de apărarea şi securitatea UE (31%), combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii reprezintă o prioritate pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franţa (56%), Slovacia (56%), Croaţia (54%) şi Estonia (54%).

Cetăţenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (44%), sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (38%) şi combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (30%). 

O treime dintre europeni (33%) se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu şapte puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024. Acesta este cazul a 53% dintre respondenţii francezi (+8 puncte procentuale) şi a 47% dintre germani (+ 15 puncte procentuale). 24% dintre respondenţii din România spun că se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie - iulie 2024.

Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democraţia (32%) şi protecţia drepturilor omului în UE şi în întreaga lume (22%) sunt pe primele poziţii. Cetăţenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mişcare (26%) şi democraţia (25%).

Două treimi dintre cetăţeni sprijină consolidarea rolului PE

50% dintre respondenţii europeni au o imagine pozitivă despre UE (51% dintre români). În ultimul deceniu, această percepţie pozitivă a fost doar o singură dată mai ridicată (52%), în primăvara anului 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Imaginea pozitivă a PE este stabilă la un nivel ridicat (41% la nivel european, 47% dintre respondenţii români).

La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste şase din zece cetăţeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creştere de şase puncte procentuale faţă de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenţii români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene.

Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European a fost efectuat între 9 ianuarie şi 4 februarie 2025 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, interviurile video fiind utilizate şi în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Ţările de Jos şi Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară.