Grindeanu, la bilanţul MApN: "Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani"

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, la bilanţul Ministerului Naţional al Apărării, că, în prezent, contextul geopolitic este ”de departe cel mai complicat”, apărarea devenind din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.

• Motivare CCR: de ce a fost respinsă candidatura lui Călin Georgescu. DETALII la Observator 16:00, la Antena 1
• Vremea 17 martie - 14 aprilie 2025. Se răceşte în toată țara. Revine iarna, cu ninsori, viscol și strat nou de zăpadă la munte

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, la bilanţul Ministerului Naţional al Apărării, că, în prezent, contextul geopolitic este ”de departe cel mai complicat”, apărarea devenind din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.

”Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeei a reprezentat acum trei ani o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Pe de altă parte, regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord este caracterizată de o intensificare a instabilităţii şi a terorismului. Statul Islamic a devenit o ameninţare pentru întreaga regiune şi a demonstrat, din păcate, potenţialul de a afecta inclusiv statele europene”, a spus Grindeanu la bilanţul MApN.

El a subliniat că într-un ”mediu de securitate tensionat”, în care se întâlneşte o combinaţie îngrijorătoare de riscuri şi ameninţări tot mai complexe, apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.

De asemenea, şeful Executivului a afirmat că un pilon important al construcţiei priorităţilor la nivelul apărării se regăseşte în Programul de Guvernare 2017-2020, ”care identifică drept direcţii fundamentale ale apărării participarea la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, participarea la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, consolidarea capacităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA”. 

Totodată, Grindeanu a reafirmat angajamentul ”ferm” al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării şi consolidării forţelor armate române.

”Susţinem cu seriozitate obiectivele care vizează consolidarea capacităţii de apărare naţională, transformarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a Forţelor Armate Române,  dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a Parteneriatelor Strategice, respectiv a Parteneriatului Strategic cu SUA prin consolidarea cooperării în domeniul militar, inclusiv pe teritoriul naţional şi în regiunea Mării Negre, creşterea interoperabilităţii cu forţele aliate şi partenere din cadrul NATO şi intensificarea participării la misiunile şi operaţiile din zonele de interes strategic pentru România”, a punctat Grindeanu.

Şeful Executivului a mai spus că Guvernul pe care îl conduce a făcut din Apărare un domeniu prioritar al bugetului de stat pentru 2017.

”În conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, bugetul apărării pentru 2017 prevede, conform angajamentului asumat, alocarea a 2% din Produsul Intern Brut şi, potrivit Programului de Guvernare, se are în vedere menţinerea nivelului de alocare şi în perioada 2018-2020”, spus Grindeanu, exprimându-şi încrederea că acest buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei României.

”Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat România recent pentru această realizare majoră. Suntem un exemplu în Alianţă! Cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore şi activităţi de cercetare dezvoltare reprezintă peste 45% din bugetul total, procent cu mult peste valoarea de 20% din PIB recomandată la Summit-ul NATO din Ţara Galilor”, a subliniat premierul.

De asemenea, Grindeanu a subliniat că, la nivelul programelor de înzestrare pe care le are în vedere MApN, este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării si implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare.

El a afirmat că noile provocări în materie de securitate şi apărare la adresa UE (criza ucraineană, criza migraţiei, amplificarea fenomenului terorist), Brexit-ul au declanşat o accentuare a dezbaterilor privind dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare Comune.

”În prezent, la nivelul Uniunii Europene, asistăm la un proces de consolidare a PSAC, în acest context, contribuţia fiecărui stat membru la dezvoltarea dimensiunii de securitate şi apărare a UE este esenţială”, a mai spus Grindeanu.

Premierul a ţinut să le transmită militarilor că este recunoscător ”pentru profesionalismul dovedit şi modul exemplar în care îşi fac datoria”, în interiorul ţării sau în teatrele externe de operaţii din Afganistan, Balcani şi Africa.

”Sunteţi un pilon de stabilitate, prin încrederea publică ridicată de care se bucură Armata în societatea noastră. Forţele noastre armate, prin îndeplinirea cu succes a angajamentelor în cadrul organismelor din care România face parte, prin asumarea de responsabilităţi de protecţie şi apărare a spaţiului naţional şi prin participarea la iniţiative regionale de asigurare a unui climat de stabilitate la Marea Neagră, prin toate acestea, am convingerea, contribuie la reasigurarea cetăţenilor noştri că pot avea încredere deplină în Armată”, a arătat Grindeanu.

Prim-ministrul a încheiat afirmând că avem în faţă un an dificil şi din perspectiva evoluţiilor, uneori impredictibile, dar şi a angajamentelor deja asumate şi care trebuie onorate. ”Cu cât incertitudinile mediului internaţional cresc, cu atât armata României trebuie să fie mai uşor adaptabilă. De aceea, evoluţia instituţiei dumneavoastră trebuie să continue!”, a conchis Grindeanu.